COMPETENȚE ESENȚIALE PENTRU VIITORUL APROPIAT (I)
Astăzi, lumea afacerilor cunoaște schimbări rapide – determinate de inovația tehnologică, evoluția demografică, presiunile economice, pentru a numi doar câțiva factori. Spre a supraviețui în acest context, marea majoritate a companiilor se angajează într-un proces de actualizare a modelelor și strategiilor de business. Această transformare necesită, printre altele, și redefinirea seturilor de competențe ale angajaților, pentru toate nivelele profesionale. Un studiu la care au participat directori de resurse umane din întreaga lume, Global Talent 2021, realizat de Towers Watson, în colaborare cu Oxford Economics, identifică noile competențe care vor avea cea mai mare căutare în următorii cinci-șapte ani.
1. Competențele digitale
Digitalul este un element nelipsit din viața noastră de zi cu zi, prin urmare logica ne spune că alfabetizarea digitală ar trebui să devină o abilitate fundamentală, la fel ca cititul și scrisul. Economia digitală a Europei crește într-un ritm de 10% pe an – adică de șapte ori mai mult decât restul economiei – adăugând anual 100 000 de locuri de muncă. Această creștere rapidă are drept consecință o cerere mai mare de angajați cu înalte abilități tehnice. Comisia Europeană estimează că 90% din locurile de muncă vor necesita în curând cel puțin un anumit nivel de competențe digitale. Competențele digitale nu mai reprezintă un plus, ele devin indispensabile. Deoarece economia bazată pe cunoaștere presupune procesarea unui volum mare de informații într-o manieră cât mai eficientă, utilizarea sistemelor și instrumentelor digitale în majoritatea sarcinilor de lucru implică abilități cognitive și metacognitive complexe, care depășesc abilitățile de bază de operare pe computer. Competență digitală înseamnă mai mult decât simpla utilizare a aplicațiilor software și a dispozitivelor hardware (computere, telefoane mobile și tehnologii Internet). Competența digitală presupune și capacitatea de a evalua și de a folosi în mod critic conținutul și aplicațiile digitale, de a produce și de a îmbogăți conținutul digital, cunoașterea chestiunilor de securitate și confidențialitate a datelor informatice, precum și a celor legate de protejarea dreptului de autor (copyright); nu în ultimul rând, a fi competent din punct de vedere digital înseamnă și a fi capabil de a ține pasul cu evoluția galopantă din domeniul IT.
Este de la sine înțeles că fiecare dintre noi ar trebui să dețină un anumit nivel de competență digitală și poate că mulți avem tendința de a presupune că majoritatea oamenilor posedă în mod automat competențe IT, ca și cum ar fi vorba de o aptitudine înnăscută. Veți fi poate surprinși să aflați că, potrivit unui nou raport al Comisiei Europeane, aproape jumătate dintre europeni au competențe digitale slabe sau nu au deloc! Agenda digitală anuală arată că doar 26% dintre persoanele care trăiesc în Uniune au un "nivel ridicat" de competență digitală, 16% un nivel scăzut, iar 33% nu posedă niciuna dintre competențele definite. Țările cu cea mai mare rată de alfabetizare digitală sunt Norvegia și Islanda – aproximativ 90%. Din păcate, România se află în coada clasamentului, cu un scor al abilităților digitale de doar 35%. Problema este cu atât spinoasă cu cât, până în 2015, spun estimările, aproximativ 900 000 de locuri de muncă din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor vor rămâne neocupate în Europa, fapt ce riscă să pună în pericol competitivitatea europeană. Pentru a face față acestei provocări, Comisia Europeană a lansat în martie 2013 Marea Coaliție pentru ocuparea forței de muncă din domeniul digital, o inițiativă menită să crească numărul de profesioniști calificați digital și să echlibreze cererea și oferta de competențe digitale.
2. Gândirea agilă
În vremuri de incertitudine, în care indivizii și organizațiile se confruntă cu schimbări rapide în plan economic, politic, socio-cultural și tehnologic, gândirea agilă este cea mai eficientă mentalitatea pentru a obține reușita. Gândirea agilă este definită drept capacitatea de a se pregăti pentru mai multe posibilități și scenarii viitoare și include abilități cum ar fi gândirea inovatoare, știința de a gestiona complexitatea sau paradoxurile. Pe piața competitivă de astăzi, succesul în afaceri nu mai vine doar din calitate, prețuri mici și diferențiere. Succesul depinde și de viteză și flexibilitate. Mai exact, companiile trebuie să își potențeze capacitatea de reacție la nevoile clienților, la competiție sau la schimbările de politici, să introducă prompt pe piață noi produse sau servicii pentru a satisface cerințele în continuă evoluție ale clienților și să fie capabile să-și reconfigureze direcția strategică în fața noilor tehnologii și oportunități.
Potrivit unui sondaj, 66% dintre companii definesc agilitatea în afaceri drept o prioritate. Organizațiile agile au capacitatea de a răspunde rapid și eficient la schimbările din peisajul de business – atât anticipate, cât și neprevăzute. Agilitatea nu implică însă numai reacție la schimbare, a fi agil presupune și a crea schimbare – când și unde este necesar. Iar schimbarea se realizează prin inovație. Persoanele "agile" au, desigur, cunoștințe solide și disciplină, cunosc regulile și limitele, dar, în același timp, sunt capabile să experimenteze, și să improvizeze și să inoveze atunci când lucrurile intră pe un făgaș neexplorat.
