work life balance

Simona Nicolaescu - O viaţă echilibrată nu este o utopie. Viaţa echilibrată, un obiectiv atins atât timp cât ţi-l propui

dude — Tue, 17 Jan 2017 08:55:10 +0000

Simona Nicolaescu - O viaţă echilibrată nu este o utopie. Viaţa echilibrată, un obiectiv atins atât timp cât ţi-l propui dude Mar, 01/17/2017 - 09:55

Munca este parte integrantă a vieţii omului. Şi probabil că de când omul a început pentru prima dată să muncească a existat dilema: Poţi munci şi te poţi simţi minunat în acelaşi timp?

În vremurile noastre, conceptul de well-being şi toate programele care decurg din el au devenit obligatorii pentru ca o organizaţie să aibă succes. O obligaţie care se probează nu doar cu argumente solide, dar şi cu dovezi clare.

Cum ar fi daca aceste programe ar deveni un fel de a fi al oamenilor?

Un interviu atât de scurt cu cea care are atât de mult să ne împărtăşească şi să ne înveţe despre echilibru, bine şi poftă de viaţă şi, bineînţeles, de muncă. Da, toate acestea sunt posibile deodată.

„Un program strategic de well-being trebuie să facă parte din ADN-ul oricărei organizaţii şi nu poate fi încheiat atâta timp cât organizaţia există. (...) Într-o primă fază, aceste organizaţii ar putea implementa un proiect pilot...”

Learning Network: Conform studiului pe care l-aţi realizat- Programele de well-being în companiile din România - 41% dintre companiile din România nu oferă programe de well-being. Ce mesaj şi, în acelaşi timp, „sfat” profesional aveţi pentru aceste companii?
Simona Nicolăescu: Este foarte greu de crezut că o organizaţie poate fi eficientă când oamenii nu sunt sănătoşi, nu au relaţii bune cu colegii sau nu le rămâne timp pentru familie sau prieteni. De aceea, fiecare organizaţie trebuie să îşi definească nivelul stării de bine (well-being) şi să îl urmărească în fiecare an ca pe un parametru de sine stătător (KPI). Un program strategic de well-being trebuie să facă parte din ADN-ul oricărei organizaţii şi nu poate fi încheiat atâta timp cât organizaţia există. Într-o primă fază, aceste organizaţii ar putea implementa un proiect pilot, în care investesc resurse puţine pentru a verifica eficienţa unor astfel de programe şi apoi a câştiga implicarea tuturor managerilor şi angajaţilor.

„De-a lungul anilor, am remarcat utilizarea excesivă a unor cuvinte/concepte precum coaching, team building şi acum wellbeing (...) recomand companiilor ca termenul să fie definit clar şi comunicat mai departe.”

L.N.: Conceptul de well-being a început să capete teren în societatea şi pe piaţa româneşti. În acelaşi timp, nu se poate nega faptul că există încă foarte multe persoane sau organizaţii care tind să îl privească ca pe un concept să zicem... superficial sau nedovedit ştiinţific. Care credeţi că este motivul?
S.N.: Este o piaţă în curs de maturizare în care, pe de-o parte, noi, furnizorii nu am consiliat clienţii în ultimii ani cu privire la felul în care ar putea măsura şi demonstra impactul unor astfel de acţiuni, şi, pe de altă parte, sunt beneficiarii care din dorinţa de a adresa mai degrabă programe nice to have nu au avut încă ocazia să demonstreze eficienţa acestora.

De-a lungul anilor, am remarcat utilizarea excesivă a unor cuvinte/concepte precum coaching, team building şi acum wellbeing, fără ca măcar persoanele pe care le folosesc să înţeleagă foarte bine ce presupun de fapt fiecare dintre ele şi în acelaşi timp să aibă impresia că le cunosc înţelesul. De aceea, recomand companiilor ca termenul să fie definit clar şi comunicat mai departe, pentru a nu lăsa la înţelegerea/presupunerea fiecăruia, altfel riscă să fie tratate cu superficialitate.

L.N.: Se observă în studiul realizat că cel mai mare procent al companiilor participante la acesta revine celor din domeniul IT (29%) şi cel mai mic domeniul construcţiilor şi al educaţiei şi training-ului. Cele din urmă fiind domenii care, paradoxal, ai zice că poate ar avea şi mai mare nevoie de implementarea unor programe de well-being. Care este opinia dumneavoastră referitoare la deschiderea şi evoluţia de mentalitate, dar şi ca aplicabilitate a companiilor luate pe domenii?

„ ...business-urile se bazează pe eforturile oamenilor şi fără starea de bine a acestora nu pot evolua...”

S.N.: Există ca în orice industrie sau cu privire la utilizarea unor produse/servicii noi aşa numiţii early adaptors, care este firesc să vină din domeniul IT, datorită profilului celor de aici, oameni care creează zi de zi noutate. Un early adaptor este pe de-o parte unul avid după noutate şi ca atare îşi asumă riscuri ca produsul/serviciul să nu fie foarte bine dezvoltate. Ceilalţi sunt conservatori şi în final vor merge după cum evoluează piaţa, ei remarcă la alţii cât de mulţumiţi sunt şi apoi iau şi ei decizia, mai greu, dar o vor face.

Sunt foarte încrezătoare că programele de wellbeing gândite bine vor prinde în toate industriile, pentru că business-urile se bazează pe eforturile oamenilor şi fără starea de bine a acestora nu pot evolua aşa cum îşi propun stake holderii.

L.N.: Este numărul mare al companiilor de IT participante la acest studiu o urmare a deja tradiţionalei griji faţă de starea de bine a angajaţilor din companiile de profil din afară sau există un alt motiv? Şi de ce domenii în care ai crede că există şi mai mare nevoie sau deschidere dovedesc contrariul?
S.N.: În anumite companii, decizia de adoptare a unor astfel de programe se ia ca urmare a unei politici stabilite la sediul central al respectivei companii. Uneori, o filială testează un program, apoi, dacă el are succes este implementat în toate ţările, uneori avem situaţia ca o filială din România să implementeze pentru prima dată şi apoi să devină un proiect de referinţă pentru toate celelalte ţări.

L.N.: În opinia dumneavoastră bazată pe o atât de vastă expertiză şi experienţă, care sunt „ingredientele” absolut obligatorii dintr-un program de well-being?
S.N.: De-a lungul anilor, am constatat că sunt câteva ingrediente principale pentru ca programele de wellbeing să demonstreze eficienţă: alinierea obiectivelor la obiectivele organizaţionale şi nevoile angajaţilor, definirea succesului unor astfel de programe, implicarea oamenilor de la diferite nivele cu sugestii, în planificarea programului şi în livrare, promovarea beneficiilor programului şi măsurarea impactului.

„ ...să facem distincţia între ceea ce reprezintă un program de wellbeing şi wellbeing organizaţional. (...) Majoritatea programelor de succes sunt regăsite în cadrul Galei Work-Life Balance.”

L.N.: Care s-au dovedit a fi în România cele mai de succes programe de well-being? Dar opusul lor?
S.N.: Aş vrea să facem distincţia între ceea ce reprezintă un program de wellbeing şi wellbeing organizaţional. Well-being organizaţional înseamnă de fapt o preocupare faţă de starea de bine a oamenilor în toată organizaţia, având o abordare holistică şi ţine cont de sănătatea fizică a angajaţilor, de confortul financiar, de dezvoltarea în carieră, de partea socială – relaţionare, de implicarea în acţiuni de dăruire. Programele de well-being pot ţinti diferite nevoi din sferele mai sus menţionate (sănătate fizică, etc.) sau pot fi programe ample care le înglobează pe toate.

Pentru a spune dacă un proiect este de succes sau nu, în primul rând, identificăm dacă acesta a fost conceput strategic, adică dacă au fost definite obiectivele, dacă au fost aliniate la nevoile organizaţionale, dacă s-au livrat workshopuri de impact, dacă s-au măsurat efectele. Opusul programelor de succes reiese fix din neadaptarea programelor ceea ce a condus de exemplu la absenteism în cadrul workshop-urilor.

În anul 2010, am lansat în România primul program de well-being numit „Săptămâna angajatului”, care a fost gândit 360, ţinând cont ca fiecare zi din program să fie dedicată unei teme ca sănătate fizică, emoţională, relaţională a angajaţilor şi a pasiunilor acestora. A fost şi este un program de succes, pentru că atinge nevoile mai multor oameni.

Majoritatea programelor de succes sunt regăsite în cadrul Galei Work-Life Balance: gala companiilor implicate în viaţa echilibrată a angajaţilor, aflată anul acesta la a VI-a ediţie.

Participă și tu la Gala Work-Life-Balance - Gala companiilor implicate în viața echilibrată a angajaților!

L.N.: Raportat la concluziile de la întrebarea anterioară, puteţi afirma că există o specificitate a programelor de well-being de la o companie la alta şi de la o ţară la alta? Adică, ceea ce poate avea succes în România nu are în Franţa, să zicem, şi invers? De ce?
S.N.: Chit că trăim în România, Franţa sau în Bangladesh principiile de bază rămân aceleaşi şi subliniez încă o dată nevoia de a analiza nevoile grupului ţintă înainte de a livra. Normal, dacă, în România, acum, este o perioadă foarte activă a pieţei economice, stresul este mare, atunci vor avea mare căutare programele pe aceste teme. Pe când, în Tibet, oamenii au deja tehnici învăţate de secole de a se destinde, atunci nu vor avea căutare astfel de workshop-uri.

„ ...până la urmă, organizaţia ia naştere şi se dezvoltă datorită eforturilor unor oameni. (...) fiecare organizaţie trebuie să îşi definească nivelul stării de bine (...) noi încurajăm ca programele de well-being să vizeze în principal o schimbare de atitudine a angajaţilor faţă de propria viaţă.”

L.N.: Cât este responsabilă compania de binele angajatului şi cât este responsabil angajatul însuşi?
S.N.: Ambele părţi au o responsabilitate foarte mare, până la urmă, organizaţia ia naştere şi se dezvoltă datorită eforturilor unor oameni. Cu siguranţă, starea de bine a fiecăruia vine în mod special datorită unei stări interioare pe care reuşeşte să o cultive, aici având exemplul oamenilor pozitivi, care tratează viaţa cu multă bucurie şi care nu aşteaptă ca cineva, cum ar fi organizaţia, să le ofere ceva ca să aibă o stare de bine.

Pe de altă parte, fiecare organizaţie trebuie să îşi definească nivelul stării de bine şi să îl urmărească în fiecare an ca pe un indicator, apoi să ia măsurile necesare acolo unde este cazul. Dincolo de varietatea de workshopuri de câteva ore pe care le pot pune la dispoziţie angajatorii pentru a î-ţi îmbunătăţi starea, noi încurajăm ca programele de well-being să vizeze în principal o schimbare de atitudine a angajaţilor faţă de propria viaţă, să devină un fel de a fi al oamenilor şi atunci îşi vor dori să fie parte din acest program, vor fi ei înşişi promotorii stării de bine în companie.

„ ...mindfulness reprezintă o metodă, un stil de viaţă, relaţiile sănătoase reprezintă un scop în sine ca organizaţia să se asigure că oamenii au relaţii armonioase la serviciu (...) În companiile în care am lucrat pentru departamente de vânzări, am putut valida că în zilele în care am derulat programe de wellbeing gândite strategic rata vânzării a crescut semnificativ faţă de alte zile, între 20-100%.”

L.N.: Conform studiului dumneavoastră, cursurile de Wellness coaching, Mindfulness şi Relaţiile sănătoase la locul de muncă se situează în topul programelor în ceea ce priveşte dorinţa de a fi implementate. Cum aţi comenta şi explica această alegere?
S.N.: Mă bucur foarte tare să constat aceste dorinţe, pentru că simt că începem să ne maturizăm în alegerile pe care le facem pentru angajaţii noştri. Dacă este să luăm exemplul relaţiilor sănătoase, mă întreb cum ar arata orice program oferit de un furnizor extern cu privire de exemplu la aranjamente florale sau masaje, dacă în jurul meu am oameni cu care nu comunic eficient, care mă enervează, etc.

Mindfulness este o metodă care, odată însuşită, practicată zi de zi de oameni, va conduce la o stare de bine interioară excelenţă. A-i învăţa pe oameni în companii practică mindfulness este o dovadă că în loc organizaţia să le pună în traistă peştele, mai degrabă îi învaţă cum să pescuiască. Dar desigur această tehnică nu va fi îmbrăţişată de toată lumea. Unii angajaţi pot prefera abordarea wellness coaching, de aceea este nevoie de diversificarea metodelor ca să îţi atingi scopul final, starea bună a oamenilor în companii.

Dacă mindfulness reprezintă o metodă, un stil de viaţă, relaţiile sănătoase reprezintă un scop în sine ca organizaţia să se asigure că oamenii au relaţii armonioase la serviciu. În afara unor relaţii pozitive, este greu de crezut că oamenii îşi doresc să vină zi de zi la birou şi să ofere tot ce au mai bun la locul de muncă.

L.N.: Care este cel mai evident sau notabil profit cuantificabil al unei companii odată ce ea implementează un program de well-being?
S.N.: Impactul programelor de wellbeing se măsoară de cele mai multe ori prin nivelul de motivaţie şi angajament al oamenilor, al ratei de retenţie, al stării de sănătate şi al productivităţii, absenteismul pe motiv de boală. Deşi aceşti indicatori nu au o corelaţie cu profitul, nu putem ignora faptul, de exemplu, că dacă un angajat este mai fericit va veni cu un alt tonus la serviciu, va aborda altfel clientul pe care îl va determina să cumpere sau să prelungească serviciul pe care compania îl oferă, astfel contribuind la profitul acesteia.

În companiile în care am lucrat pentru departamente de vânzări, am putut valida că în zilele în care am derulat programe de wellbeing gândite strategic rata vânzării a crescut semnificativ faţă de alte zile, între 20-100%. De aceea, creşterea cifrei de afaceri poate fi în unele cazuri un obiectiv al programelor de wellbeing.

L.N.: Care mai sunt sau au mai rămas provocările pe piaţa românească în ceea ce priveşte adoptarea şi implementarea programelor de well-being şi care au fost cele mai mari provocări care au fost până acum depăşite?

S.N.: Provocări rămase:

Să măsoare impactul în cifra de afaceri ca să poată să întărească mesajul în organizaţie;
Să acopere nevoile cât mai multor oameni din cadrul unei organizaţii;
Să livreze customizat şi adaptat obiectivelor organizaţionale.

Provocări depăşite:

Piaţa serviciilor externalizate a fost dezvoltată şi există o paletă largă din care organizaţiilor pot alege;
Oamenii au devenit receptivi şi se implică.

„Gala Work-life Balance, un eveniment care promovează viaţa echilibrată în rândul organizaţiilor, a fost gândită din perioada în care eram însărcinată şi deşi sunt antreprenor şi pot decide propriul program, am constatat că munceam 12 ore pe zi, am ajuns la extenuare fizică şi psihică.”

L.N.: Echilibru în viaţă şi în muncă. Obiectiv tangibil sau utopic? Cum se poate el atinge?
S.N.: Gala Work-life Balance, un eveniment care promovează viaţa echilibrată în rândul organizaţiilor, a fost gândită din perioada în care eram însărcinată şi deşi sunt antreprenor şi pot decide propriul program, am constatat că munceam 12 ore pe zi, am ajuns la extenuare fizică şi psihică. Aşa am ajuns la concluzia că este nevoie de un cadru organizat la nivel de companii prin care să asigure un cadru minim ca oamenii să poată să ducă o viaţă echilibrată şi aici mă refer la politici care pot fi luate şi adaptate fiecărei companii sau departamente, precum:

Interzicerea lucrului peste program, prin închiderea clădirii unde se lucrează la o anumită oră, angajaţii fiind astfel forţaţi să plece la încheirea programului;
Amenajarea de spaţii unde mamele îşi pot ţine copii la birou sau programe after-school cu profesori angajaţi;
O serie de activităţi educaţionale pentru taţi pentru a-i învăţa cum să se bucure atât de muncă, cât şi de viaţa de familie;
Programe prin care angajaţii se implică în găsirea de noi soluţii pentru a îmbunătăţi diverse aspecte din organizaţie cu privire la viaţa echilibrată;
Programe de coaching individual pentru o mai bună gestionare a vieţii în general.

Există în mintea noastră nişte maimuţe care de multe ori nu ne dau pace şi ne spun ceva de genul: o să te bucuri de viaţă după ce obţii X, Y sau Z sau ce fericită voi fi dacă se întâmplă Z lucru. De aceea, chit că eşti antreprenor şi teoretic ai putea să îţi faci programul după bunul plac, să îţi împărţi viaţa aşa cum ţi-ar plăcea, există aceste maimuţele care nu te lasă în pace. La fel se întâmplă şi pentru un angajat normal şi asta am constat în cursurile pe care le derulez cu privire la modul prin care poţi obţine o viaţă echilibrată.

Acum un an. am participat într-un silent retreat de 10 zile, privată de orice mijloc de comunicare, experienţă care mi-a schimbat complet stilul de viaţă, în care am făcut loc pentru mai mult echilibru şi mai puţin stres. Şi am realizat că o viaţă echilibrată nu este o utopie, ci dacă îl abordez ca pe un obiectiv în sine pe care îl pot atinge dacă îmi propun.

Ca o concluzie, pentru a obţine o viaţă echilibrată: compania poate informa, prin diferite workshopuri (cu teme precum: gestionarea eficientă a timpului, să îi înveţe despre cum să se deconecteze de la problemele de serviciu şi invers, etc.), poate introduce anumite politici care să ajute (cum ar fi lucrul de acasă, program flexibil, interzicerea folosirii emailului după orele de program etc.), iar angajatul are responsabilitatea de a îşi depăşi propriile limitări, de a îşi stabili ce îşi doreşte şi de a acţiona conform.

„Foarte importante pentru piaţa de wellbeing: Creatyvita, Leadership retreat şi Stress Break”

L.N.: Care vă este cel mai important obiectiv profesional pentru acest an?
S.N.: Anul trecut, am dezvoltat trei proiecte foarte importante pentru piaţa de wellbeing, alături de alţi specialişti şi inspirate din vieţile noastre care s-au transformat abia după introducerea zilnică a unor practici de relaxare, de gestionare mai bună a vieţii cotidiene:

Creatyvita un proiect transformator, care are o durată de un an, pentru echipa managerială, cu evenimente organizate timp de o săptămână, o dată la două luni, în care îmbinăm workshop-uri pe teme de dezvoltare personală, cu life coaching, learning games şi mindfulness.

Leadership retreat o experienţă unică în care managerii sunt invitaţi să descopere în 3 zile modalităţi de a face faţă cu uşurinţă schimbărilor şi dezvoltă abilităţile care se cer noilor leaderi, învaţă să trăiască inteligent şi să abordeze situaţiile de zi cu zi cu într-o manieră autentică, unde îmbinăm tehnici de mindfulness, workshop şi activităţi extreme de tipul mers pe cărbuni încinşi.

Stress Break în care măsurăm stresul la nivel organizaţional, apoi includem persoanele care îşi exprimă interesul să treacă prin workshopul “Tehnici de reducere a stresului”, prin sesiuni de life coaching şi sesiuni 1 la 1 de Relax@work, prin care angajaţii experimentează timp de 40 minute relaxarea fizică şi psihică.

Îmi propun să le văd implementate în cât mai multe organizaţii din România în următorii ani şi cel puţin în cinci organizaţii în 2017.

La 5500 m în Nepal şi cu motocicleta Vietnam şi Laos

L.N.: Şi cum intenţionaţi să atingeţi în acest an echilibrul dintre muncă şi viaţa personală?
S.N.: Păstrând linia de anul trecut în care mi-am împărţit timpul prin implicarea în proiecte dragi mie la birou cu timpul petrecut cu fiul meu Tudor, cu partenerul de viaţă, prin a fi activă mergând la sală, făcând kaiaking vara, schi iarna şi rămânând conectată la propriile pasiuni în mod periodic: tango, pictură pe ceramică, fotografia, călătoriile. Agenda mea zilnică şi lunară este în general împărţită astfel încât să îmbin toate aceste ingrediente, iar poftă mea de viaţă să rămână la cote înalte.

Anul acesta, mi-am propus să merg în Nepal pentru o ascensiune de 2 săptămâni până la o altitudine de 5500 m şi să călătoresc cu motocicleta în Vietnam şi Laos. Călătoriile pentru mine reprezintă cea mai mare gură de oxigen, de evadare de la stresul zilnic, de deconectare şi de încărcare cu amintiri frumoase care să mă alimenteze restul anului cu energia de care am nevoie ca să duc la bun sfârşit ceea ce mi-am propus.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

24/7 Work-Life Balance

editor — Mon, 24 Feb 2014 08:36:04 +0000

24/7 Work-Life Balance editor Lun, 02/24/2014 - 09:36

Ne intrebam de multe ori cum facem nu numai sa supravietuim ritmului de viata impus de tot ce se intampla in jurul nostru, dar mai ales cum sa ne regasim echilibrul. Sa facem asta 24/7 este o provocare nu-i asa?

Am citit multe articole despre Work-Life Balance, am discutat cu psihologi, coach, sociologi, oameni care ar putea sa vina cu niste bucati de puzzle si sa ne ajute sa ajungem la cauza, sa intelegem mai bine prin ce trecem, dar mai ales ce ne poate ajuta sa revenim la suprafata. Ca atunci cand te scufunzi si drumul pana la suprafata de multe ori este o placere, de multe ori o eternitate, iar cand ajungem la suprafata parca totul este mai clar, mai luminos si suntem bine cu noi.

Cum spuneam si in alte articole despre Work-Life Balance, acest echilibru intre viata profesionala si cea personala este atat de personal, atat de al nostru incat noi suntem singurii care stim cand este acolo, in viata noastra.

De asta as sublinia ca focusul nu ar trebui sa fie atat pe echilibru si obtinerea lui cat mai ales pe a identifica cai si metode pentru:

A fi mai creativi si energizati pentru tot ceea ce se intampla in viata noastra.
A trece de la rigiditate si sabloane la ceea ce este pentru noi, sa ne personalizam acest echilibru si starea de bine, pentru ca Work-Life este un concept personal. Stim ca oamenii pozitivi si energici sunt mai creativi, de aceea este nevoie sa fim flexibili in tot ceea ce facem acasa si la job, astfel incat sa ne simtim bine cu noi. Propun sa ne descoperim cu fiecare an care trece, cu fiecare stadiu de dezvoltare si vom vedea ca si acest “echilibru” este altul in functie de evolutia noastra. Daca ma gandesc cum eram la 20 de ani si ce ma facea fericita atunci si ma uit la ce-mi doresc acum, lucrurile s-au schimbat, iar asta nu este rau deloc, pentru ca si eu am evoluat si s-au schimbat si prioritatile mele, dorintele mele etc.
A ne concentra pe echilibrul interior si mai putin pe cel exterior. Stresul la care suntem supusi are mai mult de a face cu maniera in care manageriem lucrurile si situatiile si mai putin cu ideea ca un job este mai stresant fata de altul. Eu am lucrat destul de mult la acest aspect si cred cu tarie ca mindsetul nostru este cel mai important si maniera in care ne raportam la tot ce este in jurul nostru ne ajuta sa gasim raspunsurile.
A trece de la a munci din greu la a munci din pasiune. Recomand cu caldura ca fiecare sa faca ceea ce ii place, ceea ce il reprezinta si cu ce rezoneaza. Pasiunea este unul dintre elementele de baza care duc catre performanta. Asa ca cine isi doreste sa faca parte dintre oamenii care fac si vor face diferenta, si care nu se multumesc cu un job, care le asigura un trai decent, pasiunea este calea care ne poate duce acolo.
A trece de la managementul timpului la managementului atentiei – focusului. Discutam in articolul anterior despre managementul timpului, ca fiind un element, care ne ajuta in mentinerea unui echilibru. Acum mergem mai departe si trecem la the next level si vorbim despre managementul atentiei. Cu alte cuvinte sa fim acolo unde trebuie si cand trebuie. Spuneam ca personal cred ca multitaskingul este un mit, desi a fost in mare voga mai ales in corporatii. Creierul nostru de fapt trece de la un task la altul foarte repede, ceea ce produce stres si reduce productivitatea. Albert Enstein spunea ca “Any man who can drive safely while kissing a pretty girl is simply not giving the kiss the attention it deserves.” :) sunt de acord cu el.
A trece de la a munci pana la epuizare la a ne odihni suficient, a ne distra si a ne simti bine, astfel incat productivitatea noastra sa creasca, sa putem functiona la parametrii normali si sa reusim sa facem performanta.
A trece de la “echilibru” ca stare pe care ne dorim sa o obtinem, la “echilibru” ca un obicei. Este nevoie sa intelegem ca Work-Life Balance nu este o destinatie, povestea aceasta este mai mult despre intreaga mea calatorie in viata mea.

Ai descoperit ce functioneaza pentru tine? Ce te face fericit si ce te motiveaza cu adevarat?

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Fericirea tine de echilibru, ordine, ritm si armonie

editor — Mon, 27 Jan 2014 19:47:03 +0000

Fericirea tine de echilibru, ordine, ritm si armonie editor Lun, 01/27/2014 - 20:47

Interviu cu Dana Tudor, General Manager “Dynamic Human Resources”

Suntem diferiti si, mai mult de atat, suntem unici. Pentru fiecare dintre noi, notiunea de “fericire” inseamna altceva. Insa, in mod cert, cu totii suntem mai performanti atunci cand ne simtim fericiti, impliniti.

In mod cert, nu exista retete pentru fericire. Insa, exista, o certitudine legat de aceasta: fericirea tine de echilibru, ordine, ritm si armonie (Thomas Merton). Acesta este si motto-ul unui eveniment unic in Romania: Gala Work Life Balance, organizata de Dynamic Human Resources. Aflata, in acest an, la cea de-a 3-a editie, Gala companiilor implicate in viata echilibrata a angajatilor continua sa recunoasca si sa premieze companiile care investesc in activitati dedicate echilibrului dintre viata profesionala si cea personala a angajatilor lor.

Evenimentul se va desfasura in data de 27 februarie 2014, la Hotel Intercontinental. Nu puteam rata ocazia de a afla mai multe detalii legate de conceptul “Work Life Balance” si gala atasata acestuia, de aceea i-am adresat cateva intrebari Danei Tudor, General Manager al companiei Dynamic Human Resources:

Luiza Pirvulescu: Cum a aparut, de fapt, ideea unei Gale Work Life Balance?

Dana Tudor: Ideea de Work-Life balance a aparut acum 3 ani, cand discutam in echipa despre impactul programelor noastre de training si ne gandeam cu ce am putea veni nou la nivel de programe si ce anume impacteaza si indicatorii de performanta ai angajatilor. Asa ne-a venit ideea de a crea programe de wellbeing si de a face acest frumos eveniment, care sa adune companii si proiecte pe care sa le impartasim cu toate companiile.

L.P.: Exista echilibru perfect intre viata si munca?

D.T.: Work-life balance nu reprezinta un echilibru perfect, nu exista retete care sa functioneze pentru toate companiile sau toti angajatii. Fiecare companie are reteta proprie si un profil de angajati care se identitifica cu ea. Important este ca fiecare dintre noi sa ne simtim bine cu acest “echilibru”.

L.P.: Imi puteti da cateva exemple de lucruri pe care poate sa la faca orice companie pentru a sustine echilibrul angajatilor sai?

D.T.: De exemplu, noi am creat un program “ALTFEL” pentru angajati. L-am numit “Saptamana angajatului”. Timp de 5 zile, l-am implementat deja in foarte multe companii si cuprinde in fiecare zi workshopuri de 2h pe tematici diferite, menite sa dezvolte creativitatea, spiritul inovativ si cel de echipa. Astfel, avem workshop-uri de genul:

- Healthy food day – care consta in organizarea de sesiuni de cooking dupa retete raw vegan, insotite de un workshop pe nutritive sustinut de un nutritionist;

- Appreciation day – care consta in workshopuri de 30 de minute pe oferirea de feedback si ce impact are feedback-ul pozitiv. In aceasta zi fiecare angajat va primi cel putin un feedback pozitiv de la colegii sai.

- Activitati pentru dezvoltarea creativitatii

Sau diverse workshop-uri in functie de hobby-urile participantilor (fotografie, ikebana, tobe africane etc) si competitii pe proiecte legate de hobby-uri.

Va invit pe toti sa revedeti si editiile anterioare ale galei pe www.dynamichr.ro unde puteti vedea mai multe detalii despre proiecte.

L.P.: Ce lucruri ati descoperit si v-au surprins in cei 3 ani de cand organizati Gala Work Life Balance?

D.T.: Cand am pornit pe drumul acesta ne-am spus noua, dar am spus asta si in prima editie organizata, ca vom continua, ca nu este un eveniment singular si ca in fiecare an vom avea cate o editie.

Avand in vedere cum se fac lucrurile in Romania si ca perseveranta in actiuni nu este neaparat punctul forte, probabil multe dintre companiile participante nu au fost foarte sigure ca se va si intampla. Aceasta dorinta de a continua a fost si mai mare dupa prima editie, cand am vazut ce proiecte frumoase se implementeaza in companii, ce testimoniale avem si ce feedback pozitiv am primit. Pe de alta parte era si dorinta de a face din acest eveniment unul de anvergura si de a ne asigura ca toti intelegem cu adevarat de ce este atat de importanta aceasta parte de work-life balance.

Fiecare editie organizata a fost un efort sustinut, care insa a meritat pe deplin. Cu fiecare editie am descoperit proiecte mai interesante, companii mari care ni s-au alaturat, mai mult interes aratat acestei gale, dar am primit si sugestii din partea companiilor care nu doreau neaparat sa participe in cadrul competitiei. Asa am generat o alta categorie in cadrul galei care se numeste “proiecte”si unde toate companiile care doresc sa prezinte proiectele implementate, sau idei de proiecte pot participa.

L.P.: La ce sa ne asteptam la editia din februarie a acestui eveniment?

D.T.: Anul acesta sunt sigura ca va fi un eveniment wow! :) Avem o elita de speakeri ( Adela Jansen- Director HR BRD, Dan Bulucea- Country Manager Google Romania, Wargha Enayati- Presedinte al Retelei Private de Sanatate Regina Maria si Catalin Cretu- Country Manager, Visa Europe- Romania), o locatie excelenta – Hotel Intercontinental, sala Rapsodia si multe surprize.

Ca o noutate, vom lansa primul ghid de bune practici in proiecte de work-life balance din Romania si de aceea ii invit pe toti sa participe cu proiecte, sau doar in sala si sa nu rateze unul dintre cele mai importante evenimente destinate companiilor si angajatilor lor.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Work Life Balance - Gala companiilor implicate in viata echilibrata a angajatilor

Andreea R — Mon, 13 Jan 2014 12:29:00 +0000

Work Life Balance - Gala companiilor implicate in viata echilibrata a angajatilor Andreea R Lun, 01/13/2014 - 13:29

Numarul companiilor care implementeaza programe prin care isi ajuta angajatii sa obtina si sa pastreze un echilibru intre viata personala si cea profesionala s-a dublat in ultimii cinci ani ca urmare a nevoii de a creste eficienta echipelor. In fiecare an, cateva zeci de companii care activeaza in Romania participa la Gala companiilor implicate in viata echilibrata a angajatilor, la care isi prezinta programele de dezvoltare a angajatilor si crestere a performantei lor.

In cadrul acestei gale, vor fi desemnate companiile care investesc in dezvoltarea si motivarea angajatilor, care se implica in cresterea performantei angajatilor lor prin activitati dedicate echilibrului dintre viata personala si cea profesionala.

Categoriile de proiecte ce vor fi prezentate in cadrul Galei Work-Life Balance sunt:

Body. Mind. Spirit.

In aceasta categorie intra toate proiectele care au grija de angajat in complexitatea sa, proiecte legate de nutritie, activitati si competitii sportive, activitati care sustin hobby-urile si creativitatea angajatilor, proiectele care urmaresc dezvoltarea relatiilor sanatoase ale angajatilor la nivel profesional si personal. Proiecte diverse

Implicare in comunitate

In aceasta categorie intra proiectele in care angajatii sustin actiuni umanitare, pentru ca prin daruire oamenii se simt mai fericiti, simt ca au un sens in viata.

Proiecte diverse

In aceasta categorie intra toate proiectele care nu se incadreaza in categoriile de mai sus.

Vino sa cunosti proiecte de wellbeing, sa impartasesti din experienta companiei tale, sa te bucuri de networking si de o audienta de exceptie!

Evenimentul pe scurt:

30 de proiecte de wellbeing prezentate în Ghidul Work-Life Balance;
10 proiecte de wellbeing premiate;
10 speakeri;
afli despre proiecte de succes care stârnesc interesul si nivelul de implicare al angajatilor;
afli noutati in domeniu.

Agenda Galei Work-Life Balance, editia a VI-a

22 Februarie 2018

09.00 – 09.30 Welcome Coffee

09.30 – 10.00 Deschiderea „Galei companiilor implicate în viața echilibrată a angajaților”

10.00 – 12.00 Prezentarea proiectelor din categoria Implicare în comunitate

12.00 – 13.00 Lunch

13.00 – 15.00 Prezentarea proiectelor din categoria Body. Mind. Spirit

15.00 – 15.30 Votul publicului – Coffee Break

15.30 – 17.00 Ateliere de creaţie & relaxare

17.00 – 17.30 Acordarea premiilor juriului și votul publicului

Am pregatit si sectiunea de “Proiecte” pentru companiile care doresc sa impartaseasca din experienta lor pe proiectele dedicate dezvoltarii si motivarii angajatilor pentru performanta. (Daca esti interesat sa te inscrii cu un Proiect pentru compania ta, trimite pana la data de 15 ianuarie 2018 un email la adresa [email protected]" rel="nofollow" target="_blank">[email protected] si solicita gratuit Ghidul de inscriere)

Editia de anul acesta este cu totul inedita, punand in valoare conceptul "Work - Life - Balance", companiile si, mai presus de toate, oamenii.

Inscriere

PASUL 1: Inscrierea proiectului: Termen limita: 15 ianuarie 2018

PASUL 2: Proiectul practic: Termen limita: 30 ianuarie 2018

Completarea chestionarului de fiecare companie înscrisă, în care sunt prezentate acţiunile, activităţile, proiectele, valorile companiei, implicarea angajaţilor în diverse proiecte care susţin conceptul de: “Angajaţi fericiţi acasă şi la muncă”.
Acest chestionar va fi trimis de către organizatori către companii după încheierea perioadei de înscriere în cadrul evenimentului.