serviciu

Top 20 cele mai bune companii pentru servicii de outsourcing in 2013

editor — Fri, 20 Sep 2013 07:48:16 +0000

Top 20 cele mai bune companii pentru servicii de outsourcing in 2013 editor Vin, 09/20/2013 - 09:48

Trainingindustry.com se concentreaza, an de an, asupra companiilor care ofera servicii de outsourcing. Iata evaluarea celor mai bune 20 care le-au furnizat anul acesta pe cele mai performante, mai relevante.

Care au fost criteriile de selectie?

Vizibilitate in industrie, inovatie, capacitate de impact
Abilitatea de a oferi numeroase tipuri de servicii in sfera trainingului
Dimensiunea companiei si potentialul de crestere
Puterea clientilor
Accesibilitatea din punct de vedere geografic

Iata si lista celor mai bune 20 de companii furnizoare de servicii de outsorcing in 2013:

TATA Interactive Systems
Raytheon Professional Services
Accenture
Hemsley Fraser
IBM
Knowledge Pool
MicroTek
Info Pro
The Training Associates
Lionbridge
Aptara
Intrepid
QA
GP Strategies
Expertus
Xerox
Cognizant
NIIT
CGS – Computer Generated Solutions
Skills ft

Traducere si adaptare dupa Training Industry

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

top

companie

serviciu

outsourcing

industrie

training

client

Autor

10 cărţi de vânzări pe care trebuie să le citeşti

editor — Tue, 27 Aug 2013 14:53:00 +0000

10 cărţi de vânzări pe care trebuie să le citeşti editor Mar, 08/27/2013 - 16:53

Ca agent de vânzări trebuie să găseşti cât mai mulţi clienţi şi să capeţi cât mai multă experienţă.

De asemenea şi feedback-ul, discuţia cu o persoană care te cunoaşte, îţi poate aduce plusuri şi îţi poate îmbunătăţi abilităţile de vânzător.

În ajutor îţi vin şi cărţile de vânzări, din care poţi invăţa cum să promovezi un produs sau serviciu, astfel încât acesta să se vândă.

Iată un top al carţilor de vâzări pe care ar trebui să le citeşti :

Cum să vinzi gheaţă eschimoşilor. Cum să promovezi un produs pe care nu-l doreşte nimeni - Jon Spoelstra

Cartea este scrisă de fostul preşedinte al echipei de baschet New Jersey Nets, Jon Spoelstra.

Din cartea Cum să vinzi gheaţă eschimoşilor vei învăţa cum să faceţi din produsul dumneavoastră unul de top si sa recastigati terenul pierdut in caz de esec.

Aplicând tehicile propuse în carte poţi învăţa să atingi imposibilul şi să vinzi gheaţă eschimoşilor.

Tehnici de a vinde - Dale Carnegie

Dale Carnegie este cel mai faimos scriitor şi formator de dezvoltare personala din lume.
Lucrarea de faţă este benefică atât pentru cei care vând, cât şi pentru cei care cumpãrã.
Aceasta cuprinde rezultatele unor ani întregi de cercetãri şi experienţã ai unora dintre cei mai mari specialişti în vânzãri.

Cum să vinzi un elefant albastru. Află ce-şi doresc cu adevărat consumatorii - Howard R. Moskowitz & Alex Gofman

Howard R. Moskowitz este psiholog şi presedintele Moskowitz Jacobs Inc.

Deşi are un titlu hilar, în cartea Cum să vinzi un elefant albastru este ilustrat procesul RDE, primul proces experimental sistematizat, disciplinat şi destinat obţinerii soluţiilor. Conform acestui concept, crearea, testarea şi modificarea, produselor şi serviciilor duce la descoperirea de oferte pe care cumpărătorii le vor considera atractive.

Biblia vânzărilor - Jeffrey Gitomer

Este scrisă de unul dintre cei mai importanţi speakeri şi traineri de business din lume este cunoscută şi este cartea fundamentală în domeniul vânzărilor.

Dale Carnegie o consideră una dintre "cele zece cărţi pe care orice persoană care lucrează în domeniul vânzărilor ar trebui sa le aibă şi să le citească!”

Best-seller, cartea de faţă a ajutat o serie de agenţi de vânzări să avanseze, multitudinea de tehnici propuse având ca rezultat creşterea vânzărilor.

Cum să vinzi orice oricui - Joe Girard

Joe Girard a fost un simplu vânzător sicilian din Detroit, povestea sa fiind împărtășită publicului larg și constituind una dintre cele mai motivaţionale istorisiri din domeniul vânzărilor.

Această carte este punctul de reper pentru toţi cei care vor să facă carieră în acest domeniu.

Vaca Mov. Transformă-ţi afacerea prin idei remarcabile - Seth Godin

În domeniul marketing-ului există cei patru P : produs, pret, promovare, plasament. Seth Godin propune un nou P „Purple Cow“ – metaforă pentru remarcabil. Un produs sau un serviciu trebuie să fie remarcabil : observat, reţiunut de oameni, cunoscut. O vacă mov nu trece neobservată, pentru că este nemaipomenită, unică, altfel decât vacile obişnuite.
Dacă oferta ta nu se remarcă, clienţii nu o observă.

Cum să vinzi un homar. Secretele unui antreprenor de succes - Bill Bishop

Autorul, Bill Bishop, conduce o companie de consultanţă în afaceri din Canada, Bishop Information Group Inc. şi este un model pentru cei care vor să facă carieră în domeniul vânzărilor.

Cartea descrie o serie de întâmplări din domeniul afacerilor, cu soluţiile aferente.

Cartea roşie a vânzărilor - Jeffrey Gitomer

Lucrarea de faţă conţine idei şi tactici de pus în practică în vânzări. Cartea roşie a vânzărilor conţine o varietate de tehnici : de la metode de a obţine o întâlnire şi de a lăsa un mesaj, până la colaborarea cu oameni dificili şi menţinerea loialităţii clienţilor.

Zece paşi spre succesul în vânzări - Tim Breithaupt

Cartea este scrisă într-un mod simplu şi plin de umor, astfel că, parcurgând-o, nu te vei simţi ca la un training. Aceasta este un ghid practic care te va ajuta să înţelegi clientul şi nevoile sale, precum şi paşii necesari pentru a construi o relaţie pe termen lung cu acesta.

Principiile vânzărilor – Charles M. Futrell

Cartea lui Charles Futrell este o Biblie a Vânzărilor, având 634 pagini în care veţi găsi un adevărat îndrumar al procesului de vânzări. Veţi citi despre ce înseamnă profesia de vânzător, cum se vinde un produs şi care este relaţ cu clientul.

Poate că nu vei pune în aplicare tot ceea ce citeşti in aceste cărţi, însă dacă aplici măcar cateva sfaturi, vei deveni din ce în ce mai bun în vânzări.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Mansarda cu carti si filme

Tags

Autor

240

De ce se pune pret pe preturi in vanzari?

editor — Mon, 29 Jul 2013 07:56:59 +0000

De ce se pune pret pe preturi in vanzari? editor Lun, 07/29/2013 - 09:56

Accentul in procesul de vanzare trebuie sa cada pe modul in care un produs sau serviciu se diferentiaza de toate celelalte care ii seamana, care sunt pe piata; apoi, desigur, pe felul (care iar face diferenta) in care el serveste scopurilor cumparatorului (spre deosebire de altele).

Cu toate acestea, de multe ori in procesul de negociere dintre vanzator si posibilul client, miza pare a fi, mai degraba, pretul bun. Virtutea unui produs sau serviciu este data in primul rand de cat de ieftin este, de cat si-l permite viitorul cumparator.

Ce se intampla, de fapt, cand vanzatorul incepe sa scoata in evidenta avantajul pretului? Ce se ascunde in spatele acestei strategii?

Motivele pot fi numeroase:

Vanzatorul nu a lamurit, nu a definit bine, scopurile pentru care a intrat intr-un raport de negociere de vanzare cu posibilul client (ce are de oferit? Ce nevoi are clientul? In ce conditii pot fie ele implinite prin tranzactia respectiva?).
Insasi politica de vanzare a companiei (sau chiar a celui care vinde) poate fi aceea potrivit careia punctul forte al obiectului vanzarii este chiar pretul mic (in special pentru anumite tipuri de produse de o calitate mai slaba).
Omul de vanzari resimte un disconfort in a intra in detalii despre statutul financiar al clientului (posibilitati reale, disponibilitate etc.).
Clientul nu este intrebat care “parte” din acel produs sau serviciu este cea care il intereseaza cel mai putin (la care ar putea, la o adica, renunta).
Vanzatorul nu se simte confortabil in procesul de negociere sau, pur si simplu, nu se pricepe sa il conduca.
Omul de vanzari nu crede el insusi in valoarea a ceea ce ofera (poate considera sau chiar sti ca acel produs sau serviciu are un defect, este inferior calitativ, nu ar satisface cu adevarat nevoile cumparatorului etc.).
Targetul de vanzari pe o anumita perioada este in pericol sa nu fie atins (atunci vanzatorul incearca sa vanda cat mai mult si mai repede ca sa bifeze numarul de tranzactii cerut).
Clientul poate fi, la randul sau, foarte directiv, provocandu-l pe vanzator prin atitudine si informatiile pe care le cere: in astfel de situatii exista, din nou, riscul ca acesta din urma sa evite provocarea aruncand in fata argumentul pretului scazut (pentru ca nu poate gestiona situatia din punct de vedere emotional, nu poate raspunde la informatiile detaliate care i se cer sau nu ii este limpede conexiunea dintre virtutile acelui produs sau serviciu si nevoile reale ale posibilului cumparator).

Acestea sunt numai cateva din motivele care stau la baza aducerii in fata a avantajului pretului mic. Cu toate acestea, desigur, este intotdeauna bine de reamintit ca nu toti clientii se lasa sedusi de acest argument (spre pilda cei care au un statut financiar foarte bun, care sunt foarte constienti de nevoile lor de cumparare si tin la calitatea a ceea ce li se ofera).

In afara de situatia in care insasi politica de marketing care defineste identitatea unui produs sau serviciu pune in mod explicit accentul pe pretul mic (ca punct forte), este de preferat ca miza dialogului de vanzare sa fie alta decat aceasta (calitatea lui, nevoia cumparatorului, specificitatea si relevanta lui pentru acesta etc.).

(Traducere si adaptare de Irina-Gabriela Buda dupa http://topsalesworld.com/topsalesmanagement/resources/why-salespeople-cant-move-the-conversation-away-from-price/)

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

Cum radem la serviciu? Etica hazului la locul de munca

editor — Wed, 10 Jul 2013 10:47:22 +0000

Cum radem la serviciu? Etica hazului la locul de munca editor Mie, 07/10/2013 - 12:47

Serviciul este ritualul nostru cel de toate zilele, cel putin pentru majoritatea covarsitoare dintre noi. Tocmai de aceea ne dorim sa ne simtim bine in orele petrecute alaturi de colegi. Confortul emotional la locul de munca este, de altfel, si un ingredient esential pentru performanta angajatilor.

O organizatie moderna, care isi respecta angajatii si este constienta, totodata, de importanta starii lor de bine pentru ca proiectele sale sa fie profitabile, va investi in diverse programe care sa contribuie la starea de armonie, la confortul psihologic al oamenilor.

Despre astfel de campanii voi reveni in alte articole pe tema wellnesului, insa acum va propun sa ne uitam putin la un generator clasic de stare de bine, pe care il avem cu totii la indemana: umorul.

Ne dorim sa lucram intr-o atmosfera destinsa, relaxata, in care sa simtim ca ne putem exprima natural, ca putem face haz de necaz, ca ne putem bucura de glumele pe care “numai echipa noastra” le intelege printr-un soi de complicitate tacita.

Dreptul la a rade pare unul natural. Poate o organizatie reglementa tipurile de glume pe care le facem in timpul serviciului? Si daca da, este potrivit sa intervina in acest sens cu politici explicite, oficiale?

Pana ala urma in acest caz consecintele pot fi dure, cu caracter legal (spre exemplu o gluma ar putea fi interpretata ca hartuire sexuala, sau ca dovada de rasism).

Interfereaza o astfel de “programare” a umorului cu imperativul ca o organizatie sa asigure premisele obtinerii, asigurarii, garantarii starii de bine a angajatilor? Sau, dimpotriva, prin astfel de reglementari ea isi protejeaza, de fapt, oamenii si bunul mers al relatiilor profesionale dintre acestia?

David Granirer, psihoterapeut si comic american, vorbeste despre umorul sanatos la locul de munca. Manifestarea lui este inteleasa ca o serie de “acte care presupun un anumit de tip de surprindere sau exagerare care fac ca oamenii sa se simta bine”. El spune, de exemplu, ca glumele inocente, cum ar fi sa lasi o prajitura (poate cu o forma simpatica?) pe biroul colegului, sau un compliment (mascat sub forma unei poante?) sunt binevenite.

Micile gesturi amuzante accentueaza conexiunea dintre membrii echipei - sau chiar dintre acestia si manager - si elibereaza eventualele tensiuni.

Pot exista reguli informale, de bun simt, de respectat atunci cand vrem sa radem alaturi de colegii de la munca?

Iata cele pe care le propune David Granirer:

Nu este bine sa facem glume despre sexualitatea celor cu care lucram. Aluzii la optiunile sexuale ale acestora sau cadouri insinuante venite din senin (cand nu e cazul) pot avea efecte extrem de neplacute.
Nu este de dorit sa ne amuzam pe seama imaginii colegilor (imbracaminte, aspect fizic, greutate etc.). Principiul “daca poti spune ceva de bine, este bine, daca nu, mai bine te opresti” ne salveaza de la gafe - pe noi - si de la disconfort pe cei cu care intram in contact.
Glumele pe teme religioase, aluziile la optiunile de credinta ale cuiva pot avea (“musulmanii sunt asa si pe dincolo”), din nou efecte neplacute .
Aceeasi regula se aplica si cazul chestiunilor delicate elgate de apartenenta la o anumita rasa sau etnie (“tigani, nu romani…”),
...Sau in cazul genului (“femeile sunt…”).
Nu sunt recomandate nici cele legate de familiile colegilor, in general cele legate de spatiul privat;
Daca nu suntetm medici, farmacisti (sau oarecum din aceasta sfera), glumele pe teme legate de functiile corporale risca sa aiba efecte triviale si neplacute.
Nici cele legate de valori si opinii personale nu sunt binevenite, mai ales ca pot degenera in conflicte (ironii legate de crezurile noastre cele mai dragi si mai importante).

Despre ce anume e mai sigur sa radem cu colegii?

Despre noi insine (autoironie cu masura, povestiri cu talc etc.)
Despre situatia in care ne aflam cu totii (haz de necaz ca a cazut internetul)

Suna restrictiv? Prima lista este prea lunga? Acestea nu sunt, cum spuneam, reguli in sensul formal, riguros, al cuvantului. Sunt, mai degraba, ghidaje care pot fi adaptate in masura in care contextul o permite (spre pilda putem face glume pe teme personale sau legate de imagine cu un coleg care e bun prieten si cu care am impartasit deja experiente relevante, al carui stil de gandire ne este deja familiar, ca si toleranta lui la astfel de poante).

Oamenii sunt mai mult sau mai putin flexibili in acest sens dar, odata ce ii cunoastem, ne putem ingadui (daca ne este ingaduit) o anumita intimitate si mai mult haz facut intr-un mod mai direct.

Pana la urma aplicarea “regulilor” umorului la locul de munca tine in mod fundamental si de o anumita intuitie, de un simt social a ceea ce se cade si ce nu se cade in functie de cum percepem persoana din fata noastra.

Si, nu in ultimul rand, de bun simt si eleganta interioara.

(http://www.granirer.com/ART-0001.htm)

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor