costuri

Concepte fundamentale Lean: valoarea adăugată și risipa

editor — Thu, 15 May 2014 03:10:43 +0000

Concepte fundamentale Lean: valoarea adăugată și risipa editor Joi, 05/15/2014 - 05:10

Un studiu recent al National Institute of Standards and Technology - Manufacturing Extension Partnership din Statele Unite a concluzionat că o implementare corectă a tehnicilor și metodelor Lean Manufacturing poate genera beneficii importante:

Reducerea producției neterminate cu pâna la 90%
Reducerea duaratei ciclurilor proceselor cu până la 95%
Creșterea productivității cu 10-40%
Creșterea calității cu 25-75%

Cum se pot obține rezultate atât de spectaculoase fără investiții majore, care este ”secretul” din spatele acestor îmbunătățiri remarcabile? Metodologia Lean, care a evoluat de-a lungul timpului de la un set de principii de organizare a proceselor de producție la o adevărata cultură organizațională, și care urmărește crearea de valoare pentru client, simultan cu reducerea costurilor, scurtarea ciclurilor proceselor și îmbunătățirea calității. O definiție care descrie corect și complet această metodologie este următoarea:

Lean este o abordare integrată de utilizare a resurselor umane, materiale și financiare pentru a produce exact ce se cere, când se cere și în cantitatea solicitată, utilizând minimul de materiale, echipamente, muncă și spațiu.

Această metodologie introduce câteva elemente fundamentale, dintre care distingem ca esențiale conceptele de valoare adăugată și opusul său, risipa.

Tot ceea ce se întâmplă într-o organizație, indiferent de mărime, domeniu, tip de structură organizatorică, natură a produselor sau serviciilor oferite, toate se întâmplă sub formă de procese, fie că suntem conștienți de asta, fie că nu. Edward Deming (1900-1993), unul dintre fondatorii managementului calității, spunea : ”Dacă nu poți descrie ceea ce faci sub forma unui proces, înseamnă că nu știi ce faci”. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, la întrebarea ”Ce este un proces?” sunt identificate corect elementele normale, adică un șir de activități, care folosesc niște resurse, ca să transforme o intrare intr-o ieșire, cu toate nuanțele aferente, de gen măsurare, scop, cicluri etc. În aceeași majoritate covârșitoare însă este ignorat cu nonșalanță elementul fundamental al oricărui proces, și anume CLIENTUL. Nu există proces fără un client care să genereze declanșarea procesului, iar ceea ce se întâmplă în respectivul proces este (sau ar trebui să fie) dictat exclusiv de ce vrea să obțină clientul respectiv, de valoarea pe care o așteaptă la ieșirea din proces.

Primul pas in călătoria Lean este tocmai identificarea acestei valori, ce înseamnă valoare din perspectiva clientului, care sunt așteptările sale, ce este dispus să plătească și ce nu, pentru că, în ultimă instanță este vorba despre bani.

În terminologia Lean, activitățile dintr-un proces se împart în trei mari categorii:

Activități care adaugă valoare din perspectiva clientului
Activități care nu adaugă valoare din perspectiva clientului, dar sunt necesare organizației
Activități care nu adaugă valoare

Activitățile care adaugă valoare din perspectiva clientului: sunt acele activități care sunt efectuate pentru a transforma un produs sau un serviciu, din forma inițiala intr-o formă finală, cerută de client, efectuate corect de prima dată și pentru care clientul este dispus să plătească.

Exemple: procesarea comenzii, aprovizionare, procesarea materialelor, ambalare, livrare, facturare, etc.

Activități care nu adaugă valoare din perspectiva clientului, dar sunt necesare organizației: sunt acele activități care nu au relevanță pentru client, dar pe care organizația le efectuează fie pentru că există reglementări care o obligă, fie pentru propriul interes

Exemple: raportările către autoritățile fiscale, evidențele documentelor legale, măsurile de protecție a muncii, etc.

Activitățile care nu adaugă valoare: toate acele activități care nu sunt nici impuse și nici dorite de către client, și care sunt de fapt risipe

Exemple: așteptări, refaceri, controale, inventare, reparații, obținerea de semnături, ședințe, raportări, etc.

Odată identificată clar cerința clientului, trebuie reprezentat întregul lanț de activități care conduc la realizarea produsului sau serviciului cerut de client, adică acel flux inițiat de cerere acestuia și care se încheie odată cu încasarea banilor, procesul integral. Înțelegerea acestui flux, care ar trebui să creeze valoarea cerută de client, este crucială, pentru că vă permite să analizați ce este necesar pentru a produce valoare, care sunt activitățile realmente necesare și care sunt cele care, neaducând valoare, trebuie eliminate. Statistici repetate și bine documentate arată că, pentru imensa majoritate a proceselor, indiferent de natura lor, procentul activităților care NU aduc valoare este în medie 75%, putând ajunge și la 95%. In acest condiții, eliminarea acestor activități ar putea susține îmbunătățirile spectaculoase de care vorbeam mai devreme.

O primă listă a risipelor clasice ne-a fost transmisă de japonezi, cele 7 ”muda” (muda = risipă), pe care acum ne tot străduim să o mărim. Cele șapte risipe clasice, identificate de inițiatorii metodologiei Lean sunt:

Supraproducția: probabil cea mai rea dintre toate, ea generând apoi, în serie, celelalte tipuri de risipă. Supraproducție înseamnă să produci mai multe produse, mai repede decât este necesar. De regulă, supraproducția este în mod deliberat folosită pentru a masca problemele de calitate, avariile echipamentelor, lipsa de calificare, alocarea nebalansată a resurselor

Stocurile: orice stoc, fie de produse finite, fie producție neterminată, costă bani. Ca o aproximare brută, putem considera costul stocului pe un an circa 25% din valoare

Defecte: o sursă majoră de risipă, nu doar de materiale ci și de manopera, ore, mașină, inspecții, sortare, reprocesare, etc. Pot fi cauzate de specificații incomplete, lipsă de instruire, slab control al procesului, mentenanță necorespunzătoare a echipamentelor

Supraprocesare: încercarea de a adăuga valoare mai mult decât cere clientul, valoare suplimentară pentru care clientul nu este dispus să plătească.

Transport: căratul materialelor sau produselor dintr-un loc în altul, în procesul de producție, nu adaugă valoare, dar adaugă costuri. În plus, mărește considerabil procentul de defectări, timpii de procesare și riscul producerii de accidente

Așteptarea: include toți timpii morți, cum ar fi așteptarea după componente, așteptarea pentru reglaje, așteptarea pentru instrucțiuni, așteptarea pentru o semnătură, etc. Uneori, așteptarea înseamnă și mașini care merg în gol.

Mișcarea: Orice activitate om sau mașină care nu adaugă valoare produsului este considerată risipă. Simptomele sunt: căutarea instrumentelor sau documentelor, plimbatul după materiale, mișcarea inutilă către și de la diverse echipamente. În cele mai multe cazuri, oamenii și echipamentele s-au așezat după afinități sau preferințe, fără a avea în vedere optimizarea spațiului sau aspectele ergonomice.

Oameni: Față de cele șapte risipe clasice, în ultima vreme este evidențiată suplimentar, ca foarte importantă, risipa de talente și abilități. Oameni care nu sunt puși în valoare, care efectuează activități mult sub potențialul lor.

Dacă acum, având în vedere toate cele de mai sus, analizați în detaliu tot ce se întâmplă intr-un proces, din perspectiva valorii adăugate și privind cu strictețe la tot ce înseamnă activități care nu adaugă valoare și risipe de orice fel, va fi mai ușor să înțelegeți ce înseamnă Lean și ce avantaje colosale poate aduce. Pur și simplu eliminați tot ce nu adaugă valoare și toate formele de risipă. Trebuie doar să vreți.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Procesul de bugetare, Exec-Edu

editor — Wed, 29 Jan 2014 22:35:00 +0000

Procesul de bugetare, Exec-Edu editor Mie, 01/29/2014 - 23:35

Cursul conduce participanţii prin procesul de bugetare – de la ciclul de planificare şi control la nivelul companiilor până la implicaţiile comportamentale induse de existenţa sistemelor de bugetare.

Ca scop general, cursul conduce participanţii prin procesul de bugetare – de la ciclul de planificare şi control la nivelul companiilor până la implicaţiile comportamentale induse de existenţa sistemelor de bugetare. Într-o perioadă în continuă schimbare şi adaptare, acest curs este menit să ofere instrumente vitale necesare pentru o bună planificare şi face legătura între tipologiile de bugete şi cazuri concrete din economie, combinând metodologie cu practica în afaceri din zone diferite şi industrii diverse.

Cursul se adresează în primul rând:

celor care deţin responsabilitatea planificării şi gestionarii activităţii dintr-una din funcţiunile companiei (altele decât funcţiunea financiar-contabila, audit şi control);
persoane care au nevoie să-şi dezvolte abilităţi şi să îşi însuşească detaliat cunoştinţe legate de înţelegerea mecanismului de planificare, necesitatea efectivă de pregătire a unui buget, tipologiile de bugete.

Tematică

Responsabilitatea vis a vis de costuri – obişnuinţa sau că sarcină dificilă?!
Planificare versus control;
Costuri controlabile şi necontrolabile;
Negocierea bugetelor cu superiorii;
Exemplificări de bugete funcţionale (ex. marketing, resurse umane, operaţiuni);
Motivaţia în sistemele de bugetare;
Constrângerile bugetare versus bugetul constrângerilor;
Sisteme diferite de bugetare.

Unde – Zoom
Durată – 3 sesiuni de 3 ore

Date curs

Procesul de bugetare, Online

Normal (2-3 zile)

Exec-Edu

Avansat

Specialist

Monica Minoiu

Certificare

national

la distanta

Finante

Finante pentru non finantisti

Business & Management

Finante

Etichete

Curs Open/Deschis

E-Learning / Curs Online

Curs In House

5 pasi pentru a rezolva deficienta de competente din organizatie

editor — Thu, 05 Dec 2013 17:15:38 +0000

5 pasi pentru a rezolva deficienta de competente din organizatie editor Joi, 12/05/2013 - 18:15

Unul din trei manageri ştie că inovaţia poate avea de suferit dacă există lipsă de talent !

Abordarea problemei deficienţei de competenţe ale angajaţilor este o prioritate pentru manageri. În mediul de business actual, organizaţiile sunt nevoite să crească oameni şi să ştie cum să păstreze talentul, atunci când îl găsesc. Se ştie ca dezvoltarea talentului pe termen lung este soluţia, iar doua treimi din manageri (67%) afirmă că, în următorii trei ani, talentul va veni din promovări.

Pentru a realiza acest lucru, cu costuri minime, iată cinci paşi pe care tu, ca şi HR Manager ii poţi face pentru a completa lacunele de competenţe în organizaţie:

1. Utilizarea reţelelor de socializare ca instrument de învăţare.

Membrii organizaţiei trebuie să facă din învăţare o obişnuinţă. Angajaţii vor să folosească reţelele sociale şi instrumentele de colaborare pentru a afla informaţii importante pentru muncă, asa cum fac şi în viaţa personală. Ei pot invăţa de la experţi prin intermediul social media, de oriunde s-ar afla. Aceste instrumente pot să fie accesate şi folosite continuu, educaţia devenind astfel puţin mai non-formală.

2. Angajaţii trebuie să înveţe pe parcurs.

Prin social media, angajaţii decid când, unde şi cum îşi doresc să înveţe. Poţi verifica modul şi progresele pe care le fac angajaţii tăi ? În ziua de astăzi, învăţatul nu mai este legat de o sală de clasă sau de ecranul calculatorului. Învăţatul se mută pe dispozitivele mobile, iar dezvoltarea acestora este vizibilă.

3. Oferă oportunitatea ca angajaţii să îşi poată extinde abilităţile.

Angajaţii experimentaţi pot fi mutaţi în locul unde este mai multă nevoie, pentru a umple un gol, iar performerii din pieţe emergente în pieţe dezvoltate pentru scurt timp. Angajaţii pot capăta experienţă practică, iar compania poate reduce costurile pentru deplasarile îndelungate.

4. Încheie parteneriate pentru ca învăţarea să se desfăşoare şi în afara biroului.

Angajaţii pot să fie instruiţi şi cu ajutorul programelor de training ale universităţilor locale de exemplu. Orice, de la o limbă străină la repararea unui motor, se poate învăţa într-o şcoală şi poate să fie important pentru o companie de succes.

5. Urmăreşte Regulamentul de Ordine Interioară.

Gândeşte-te ce schimbări mici poţi face, care să aibă un impact puternic şi adresează-te managementului companiei. Foloseşte parametrii precum productivitatea sau costul muncii pentru a măsura progresul şi succesul programelor de învăţare. Directorii executivi vor aprecia modul în care reuşeşti să cuantifici rezultatele financiare ale programelor de învăţare.

Dacă ţii cont de noţiunile de bază, precum administrarea conţinutului şi modul în care acesta este livrat, echipa ta va fi deschisă spre muncă, legând activităţile de învăţare de rezultate prin analiza strategică. Împreună cu o compensare potrivită, recrutare, dezvoltare şi colaborare, poţi schimba modul în care învăţarea aduce beneficii organizaţiei.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

OUTSOURCING-UL INCOTRO? 5 TENDINTE DEFINITORII

editor — Thu, 14 Nov 2013 11:17:09 +0000

OUTSOURCING-UL INCOTRO? 5 TENDINTE DEFINITORII editor Joi, 11/14/2013 - 12:17

Cum se contureaza viitorul pietei externelizarii de servicii?

Externalizarea de servicii (outsourcingul) constituie astăzi o componentă majoră a peisajului economic și de business. În celebra carte a lui Thomas Friedman The World is Flat: A Brief History of the Twenty-First Century (2005) outsourcingul este prezentat ca una dintre cele zece forțe principale care au aplatizat scena globală. Serviciile de outsourcing se înscriu pe o pantă ascendentă deoarece companiile sunt în căutare de capacități și competențe din ce în ce mai sofisticate pentru a face față unui climat de afaceri în continuă schimbare, pentru a-și înlesni extinderea pe noi piețe și pentru a putea livra produse și servicii de calitate superioară, cruciale pentru succesul competitiv. Însemnătatea outsourcingului a sporit și mai mult în lumina recentei crize economice. Numeroase organizații au început să adopte strategia de externalizare a funcțiilor către un furnizor de servicii de outsourcing ca mijloc de reducere a costurilor. În Europa, criza pare să fi accelerat cererea de servicii de outsourcing pe piețe mai puțin mature (comparativ cu SUA și Regatul Unit), cum ar fi Franța și Germania. Este limpede că outsourcingul are viitor, dar cum se conturează acest viitor? Vedem în continuare cinci tendințe care vor defini industria de outsourcing în perioada următoare:

1. Nu doar costurile fac diferența

Deși reducerea costurilor rămâne un factor-cheie atunci când vorbim de outsourcing, clienții recunosc că aceasta nu reprezintă un motiv suficient pentru a-și externaliza activitățile. Astăzi, organizațiile pun din ce în ce mai mult accent pe raportul calitate-preț. Un studiu recent al Asociației Internaționale a Profesioniștilor în Outsourcing (IAOP) arată că 80% dintre clienți apelează la servicii de outsourcing în primul rând pentru a-și îmbunătăți modelele operaționale și performanțele în afaceri. Alte considerente vin de multe ori înaintea prețului, cele mai importante dintre acestea fiind:

• Agilitatea competitivă - capacitatea de a se adapta rapid la noile cerințe contractuale, la schimbările de pe piață sau la noile oportunități prezente

• Scalabilitate – nevoia de a face față cerințelor de business neprevăzute sau sezoniere și de a avea acces la o rețea flexibilă de talente

• Transformare a businessului și inovație

Sondajele arată că 60 % dintre furnizori și 60 % dintre clienții acestora pun transformarea afacerii în centrul strategiei lor de externalizare. Outsourcingul poate transforma cu adevărat afacerea clientului, permițând îmbunătățiri tehnologice și de proces pe care clientul nu ar fi putut să le realizeze de unul singur. Outsourcingul oferă acces rapid la o forță de muncă înalt calificată, care va contribui la inovare într-un timp util. De asemenea, externalizarea eliberează resursele interne ale clientului, creând un cadru propice pentru concentrare asupra activităților de bază, strategice.

2. Personalizare a serviciilor în funcție de industrie

Organizațiile nu mai externalizează astăzi doar activități non-strategice. Outsourcingul a evoluat spre a include o paletă mai largă de funcții, cu un grad de complexitate și o importanță strategică mai mare. În prezent, soluțiile de outsourcing sunt personalizate în funcție de industrie sau verticală organizațională, de exemplu FAO (Outsourcingul Financiar și Contabil), RPO (Outsourcingul Procesului de Recrutare), HRO (Outsourcingul de Resurse Umane), CWO (Outsourcingul de Forță de Muncă „Contingentă”), CRO (Organizație de Cercetare prin Contract).

Actualmente, sectorul BPO intră într-o nouă fază în care clienții încep să vadă și să înțeleagă beneficiile inițiale ale contractele lor de externalizare. Conform celor mai recente statistici, se estimează că piața BPO la nivel mondial va crește cu un ritm anual (CAGR) de 5,7%, urmând să ajungă la 209.4 miliarde de dolari în 2017. Outsourcingul Financiar și Contabil (FAO) și Outsourcingul de Resurse Umane (HRO) sunt sectoarele cu cea mai rapidă creștere, deoarece clienții existenți au extins domeniul contractului. De asemenea, spun sudiile, piața de CRM (Management al Relațiilor cu Clienții) bazat pe rețelele de socializare va crește și ea cu 36,5% până în 2018.

Outsourcingul de tip strategic va necesita o abordare diferită construită pe parteneriat, mai degrabă decât pe o relație tradițională client/furnizor. Datorită gradului ridicat de colaborare, integrare și transparență, clienții vor dobândi mai mult control și putere de a influența rezultatele.

3. Outsourcingul, din ce în ce mai atractiv pentru talentele de top

Întrucât sectorul de outsourcing crește în importanță strategică și valoare, tot mai mulți specialiști de înalt nivel vor opta pentru o poziție în acest domeniu. Locurile de muncă full-time au devenit mai rare și oferă mai puține oportunități de formare și dezvoltare, astfel încât talentele de vârf se îndreaptă acum spre variante temporare și flexibile, așa cum găsim în outsourcing. Flexibilitatea și competența sunt elemente definitorii ale externalizării de servicii și, cum industria de outsourcing e în plin avânt, putem spune că asistăm la o tendință de auto-întărire. Outsourcingul atrage calitate, calitatea atrage și mai mult outsourcing!

4. Outsourcingul se formalizează

În ultimul deceniu, sectorul de outsourcing a devenit din ce în ce mai formal. Astăzi există un număr considerabil de asociații profesionale care au ca misiune transformarea lumii afacerilor prin outsourcing. Asociația Internațională a Profesioniștilor în Outsourcing (IAOP) reunește mai mult de 120 000 de membri și afiliați. Potrivit site-ului Asociației, "85% dintre membrii recunosc contribuția IAOP la rezultatele bune ale proiectelor de outsourcing, iar 93% dintre profesionisții în outsourcing certificați IAOP afirmă că această acreditare a avut un impact pozitiv asupra carierei lor ."

O structură formală va contribui la consolidarea celor mai bune practici în outsourcing și va permite o mai bună reglementare a relațiilor dintre furnizorii de servicii de outsourcing și clienți.

5. Outsourcingul se îndreaptă spre co-creație

Co-creația se definește ca "procesul de colaborare activă, creativă și socială între producători și consumatori, facilitat de către companie" (Piller et alii, 2011).

În viitor, am putea vedea cum organizațiile se angajează în proiecte de tip joint-venture împreună cu furnizorii de servicii de externalizare, în care ambele părți vor investi pentru a realiza un raport optim risc-rentabilitate. Organizația clientului decide să facă investiții în scopul creșterii capacității furnizorului de servicii de outsourcing de a dezvolta produse sau servicii inovatoare și de a accelera introducerea acestora pe piață. Același produs sau serviciu va putea fi oferit mai departe altor clienți ai furnizorului de servicii, iar profiturile astfel rezultate vor fi repartizate în mod egal între compania de outsourcing și client.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Managementul Proiectelor, Exec Edu

editor — Mon, 22 Jul 2013 13:47:00 +0000

Managementul Proiectelor, Exec Edu editor Lun, 07/22/2013 - 15:47

Programul de Managementul proiectelor îţi asigură expertiza necesară gestiunii proiectelor, în linie cu metodologia PMI®– cea mai mare organizaţie profesională de profil.

În plus, îţi deschide calea către obţinerea celui mai prestigios titlu internaţional în domeniu, cel de Project Management Professional (PMP®).

Programul de certificare Managementul proiectelor a fost accesat de peste 700 de absolvenți – manageri și coordonatori de proiect sau antreprenori din cele mai diverse organizații. Succesul său se datorează experienței trainerilor și formatului special, care îți dă șansa să ai acces nu doar la informații și concepte, ci, în primul rând, la expertiză.

Conform studiuliui Annual Project management Salary Survey©, PMP este în topul celor mai căutate certificări din România, din punct de vedere al popularității și salariului.

Începând din anul 2008, EXEC-EDU este auditată şi recunoscută ca Global Registered Education Provider (R.E.P.) de către Project Management Institute (PMI).

Cursul este pentru tine dacă:

Ești deja manager de proiect
Faci parte dintr-o echipă de proiect
Ești manager sau specialist implicat în proiecte transversale, în cadrul organizației
Ești antreprenor

Experții care au sustinut cursul ne-au dat nu ceea ce am cerut, ci ceea ce am avut nevoie. Ca întotdeauna acest lucru este mai greu de înţeles şi de acceptat. Bravo! Valentin Pantazi - Project Manager - Raiffeisen Broker

Am fost plăcut impresionat de profesionalismul trainerilor şi de felul interactiv în care s-a desfășurat cursul. Cătălin Butnariu – Head of Deployment – Amber Studio

Am fost încântat de echipa de experti precum şi de atmosfera caldă creată de staff-ul EXEC-EDU. Recomand cu încredere cursul de PM şi echipa care face posibilă existenţa lui. Mircea Apăvăloae – Managing Partner – Mortimer English School

Modalitatea de prezentare a cursului, metodele interactive şi abilitatea trainerilor de a ne atrage şi implica în discuții au făcut acest curs captivant, chiar şi după 8 ore de muncă. Sebastian Pintilie – Reprezentant vânzări România – InVue Security Products

Un mare plus al cursului l-a reprezentat experiența practică foarte consistentă a trainerilor. Liviu Burnea - Director executiv - Rega Engineering

Programul m-a ajutat să structurez experienţa practică de până acum. Fiecare sesiune a cursului a adus ceva nou. Nu în ultimul rând, cursul m-a scos din zona de confort şi m-a determinat să-mi depăşesc limitele pentru a fi un Project Manager mai bun. Oana Roşca, Manager de proiect informatic, INNOBYTE

Beneficii

Adaugi competenţelor tale un set verificat de bune practici, necesare planificării şi gestionării proiectelor de orice tip. Identifici soluţii adaptate la specificul local al forţei de muncă şi la nivelul de dezvoltare al organizaţiei tale.
Pui deja în practică noile competențe chiar din timpul cursului: dezvolți împreună cu colegii de curs un proiect de echipă şi te implici în analiza unui studiu de caz care ilustrează toate fazele proiectului.
Transformi noile competențe în avantaj competitiv pentru organizație, evitând erorile costisitoare specifice gestionării imperfecte a unui proiect.

Week-endul rezidențial organizat la munte contribuie la creșterea gradului de încredere reciprocă în rândul participanților.

*Acesta se va organiza la startul programului, cu exceptia situatiilor de forță majoră generate de criza CO-VID19

Dubla certificare!

un certificat EXEC-EDU, validat de PMI®, continand 36 PDUs/contact hours, cu ajutorul caruia poti accesa titlul de Project Management Professional (PMP®) – certificarea americana standard pentru profesia de manager de proiect.
un certificat de absolvire recunoscut national – ocupatia Manager Proiect

Tematica

În cadrul programului, vei înțelege și vei exersa:

Cum se identifică şi validează cerințe de proiect;
Cum se construiește o echipă de proiect;
Cum se dezvoltă o structură defalcată a lucrării (Work Breakdown Structure – WBS);
Cum se creează planul de management al proiectului;
Cum se execută, monitorizează şi controlează proiectul;
Cum se administrează cererile de schimbare;
Cum se finalizează proiectul, cu o strategie de închidere.