joc

Leapșa pe trenduri: De-a ce ne jucăm în 2014

editor — Sun, 12 Jan 2014 21:37:25 +0000

Leapșa pe trenduri: De-a ce ne jucăm în 2014 editor Dum, 01/12/2014 - 22:37

Am fost provocata in leapsa pe trenduri sa spun ce subiecte ne vor provoca mintea si practica in 2014. Iata ce a iesit:

1. Noi feluri de a lucra

Din ce în ce mai multe organizații vor deveni mai flexibile și mai deștepte în ceea ce privește ocuparea resursei umane. Companiile au nevoie să reducă timpul de reacție la realitatea în transformare continuă, angajații au nevoie de autonomie și independență în organizarea propriei munci, se dezvoltă și iau amploare instrumente și practici ce facilitează ambele procese. Fiți cu ochii pe ‘tehnologii sociale’ ca Holacracy (adoptat, printre alții, de Zappos/Amazon) sau pe apariții organice ale unor noi feluri de a lucra (cazul Wordpress).

Lectură: Remote, de Jason Fried & David Heinemeier Hansson

2. Politica e noua educație

În timp ce tot mai multe organizații independente influențează din ce în ce mai puternic educația formală și non-formală, atenția și energia publică se mută către noul domeniu de revoluționat: politica. Dacă de la Sir Ken Robinson încoace n-am mai avut loc pe internet de școli alternative, hackeri de educație și underdogs care arată că metodele inovative funcționează și la capitală europeană și la groapa de gunoi, în 2014 o să dăm share la infografice de educare civică, platforme de informare și participare publică și articole despre democrație lichidă.

3. Ne liniștim cu gamification

Conștiința colectivă se prinde că nu tot ce are puncte se joacă. Se potolește nebunia cu ludificarea, companiile au înțeles că nu e pentru toată lumea. Se sedimentează piața, se cern specialiștii, se merge mai departe.

4. Nebunia se repoziționează

Sănătatea mentală atrage din ce în ce mai mult atenția specialiștilor din afara domeniilor clasice (psihologie, psihiatrie). Apar explicații ale tulburărilor mentale uzuale pe înțelesul tuturor, platforme de reconectare a ‘pacienților’ cu familia și prietenii, campanii de awareness realizate de artiști. În lumea corporate, noi perspective asupra sănătății mentale și emoționale accelerează trecerea dincolo de echilibrul work/life, către integrarea psihologicului și emoționalului în agenda zilnică.

5. Airbnb.com

O să auzim de ei din toate părțile – de la prieteni călători sau gazde care laudă apartamente, din studiile de caz ale specialiștilor în comunități care le urmăresc creșterea, de la analiștii de business care le numără banii. Dacă vă pasionează subiectul, aruncați o privire pe primele 20 de minute din conferința lor globală din 2013 în care fondatorii povestesc cum e cu business-ul de ospitalitate deținut și administrat de comunitatea de gazde.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

leapsa

trenduri

2014

joc

Autor

978

SIMULAREA DE BUSINESS – 100% REALITATE, 0% RISCURI!

editor — Thu, 03 Oct 2013 11:46:12 +0000

SIMULAREA DE BUSINESS – 100% REALITATE, 0% RISCURI! editor Joi, 10/03/2013 - 13:46

Istoria jocurilor de afaceri

Jocul a fost dintotdeauna o preocupare esențială a omenirii. Dar jocul nu reprezintă doar o formă de divertisment, el ne poate sluji totodată drept valoros instrument educațional. Jocul devine cât se poate de serios atunci când dobândește un scop serios. Unul dintre primele astfel de exemple cunoscute în istorie îl regăsim în jocul de război Wei-Hai (sau Wei-Qi, precursor al celebrului Go japonez), care își are sorgintea în China, în urmă cu aproximativ 5 000 de ani. În epoca modernă, armata prusacă născocește un model formal, "profesionist" de joc de război, faimosul Kriegsspiel. Conceptul avea să se răspândească rapid și în alte țări, astfel încât, la începutul secolului 20, aproape fiecare mare putere militară utiliza într-o anumită măsură jocuri de război, în scopul antrenamentului și planificării strategice.

Intrăm acum pe "câmpul de luptă" al afacerilor și aflăm că primele jocuri de instruire profesională în domeniul industrial datează de la sfârșitul anilor 1920 și au loc în Uniunea Sovietică. Maria Bershstein de la Institutul de Inginerie din Leningrad vine cu ingenioasa idee de a adapta conceptul de joc de război la mediul de afaceri. Și astfel creează primul joc de simulare de afaceri în 1932. Exercițiul reproducea procesul de asamblare de la fabrica de mașini de scris Ligovo și era folosit pentru instruirea managerilor în chestiuni de producție. Între 1932 și 1940, mai mult de 40 de jocuri similare au fost dezvoltate de către Maria si echipa sa de la Leningrad, pentru simularea proceselor de producție si de distribuție din cadrul diferitor companii .

Odată cu apariția computerelor, simulările de afaceri încep să migreze spre mediul digital. În 1955, RAND Corporation inventează un exercițiu de simulare care viza sistemul logistic al Forțelor Aeriene ale SUA. Jocul, numit Monopologs presupunea ca participanții să își asume rolul de manageri de stocuri. În 1956, apare primul joc de afaceri cunoscut la scară largă, Top Management Decision Simulation, creație a Asociației Americane de Management, destinat a fi utilizat în cadrul unor seminarii de management. În anul următor, Greene & Andlinger dezvoltă un Business Management Game pentru firma de consultanță McKinsey & Company și, tot în 1957, Top Management Decision devine primul joc de simulare de afaceri folosit într-un curs universitar (la Universitatea din Washington).

Pe măsură ce jocurile de business proliferează și câștigă popularitate, iau ființă organizații care au ca misiune sprijinirea dezvoltării și utilizării modelelor de simulare de afaceri. Astfel, în 1962, este fondată Asociația Nord-Americană de Simulare și Jocuri (NASAGA). Dedicată inițial jocurilor de război, aceasta se va reorienta treptat spre domeniul economic și de afaceri. Un pic mai târziu, în 1969, ISAGA, Asociația Internațională de Simulare și Jocuri, este înființată în Birmingham, Anglia. De asemenea, ABSEL, Asociația pentru Simulare de Afaceri și Învățare Experiențială, o organizație destinată exclusiv jocurilor de afaceri, vede lumina zilei în 1974 .

Numeroaselor organizații de jocuri li se va alătura și Conferința Europeană a Învățării Bazată pe Joc (ECGBL), creată în anul 2007, în Scoția. Printre cele mai noi organizații de simulare se află Asociația Indiană de Jocuri (INDSAGA) și Asociația Thailandeză pentru Simulare și Jocuri (ThaiSim), ambele formate în 2008.

Datele cronologice de mai sus sunt menite să ofere o idee generală asupra importanței dobândite de simulările de business în lumea modernă a afacerilor. Utilizarea acestui tip de simulare a sporit substanțial în ultimii 40 de ani, iar jocul de business s-a transformat din simplu accesoriu pedagogic într-o formă majoră de training.

De ce Simulare de Afaceri? Află beneficiile!

Scenariul este simplu: Echipe de câte 4-5 participanți sunt chemate fiecare să își asume conducerea unei organizații fictive. Toate aceste companii concurează între ele pe o piață virtuală controlată. Fiecare echipă va avea oportunitatea de a experimenta diverse strategii de afaceri și de a lua decizii într-un cadru care imită perfect lumea reală a businessului. Scopul este, care altul, decât maximizarea profitului și surclasarea concurenței. Iar beneficiile acestui tip de exercițiu sunt cunoscute și recunoscute .

Pentru a supraviețui în noul context economic, organizațiile trebuie să demonstreze flexibilitate, receptivitate și putere de adaptare. Ele trebuie să rămână în alertă și să fie pregătite pentru imprevizibil. Ce modalitate mai bună de a atinge un asemenea nivel de pregătire decât simularea provocărilor reale ale mediului de afaceri! Să te adâncești într-un joc în care poți exersa activități și sarcini, perfecționa abilitățile și obține o înțelegere autentică a acestei lumi fascinante. Cum spune și motto-ul articolului nostru, "implică-mă și voi înțelege". Cu alte cuvinte, voi învăța făcând.

Ajungem astfel la caracteristicile și beneficiile metodei de simulare:

Învățarea prin practică

Studiu dupa studiu a demonstrat că învățarea prin practică are o rată de reținere mult mai mare decât alte metode. Fie că dorim să învățăm să dansăm, să cântăm la un instrument sau să pilotăm un avion, practica este crucială. Într- o simulare de afaceri, cursanții îndeplinesc exact sarcinile cărora vor trebui să le facă față cu brio în realitate, cum ar fi înființarea unei companii, evaluarea oportunităților de pe piață, dezvoltarea unei strategii de afaceri, alocarea de fonduri limitate către produse sau funcții de business, negocierile cu potențiali parteneri etc. În acest climat de afaceri, se vor ivi, firește, și provocări mai puțin așteptate, pe care participantul va trebui să le abordeze într-un mod eficient și în timp util .

Învățarea experiențială îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine nu doar efectele individuale pe care deciziile lor le pot avea asupra companiei, dar și efectele interactive exercitate de mediu, competitori și angajați.

Lipsa riscului

Unde altundeva mai ai șansa de a face greșeli și de a le rezolva cât ai zice... click? Într- un joc de afaceri, poți lua totul de la capăt, de câte ori vrei tu. Simulările digitale le permit utilizatorilor să testeze conținuturi multiple și să repete acele strategii care conduc spre succes. Testarea deciziilor este o caracteristică esențială a simulărilor de afaceri. Într-un climat imprevizibil , multe decizii de management vor urma tiparul încercare-și-eroare, întrucât provocările de astăzi sunt mult mai diverse, subtile și insidioase, iar soluțiile mai puțin evidente. Ar fi o adevărată binecuvântare pentru manageri să fie capabili să testeze pe viu ideile riscante fără a-și expune clienții sau activele. Un joc de simulare de afaceri oferă un cadru sigur pentru testarea inițiativelor inovatoare și a posibilelor rezultate ale acestora.

Realismul persuasiv

Datorită noilor tehnologii digitale, jocurile de afaceri pot gestiona simultan sute de variabile și crea astfel o atmosferă plină de realism. Unele modele de simulare conțin sarcini extrem de complexe, cu soluții multiple, dintre care niciuna nu este perfectă - de pildă, situația de a a decide dacă este mai profitabil să angajezi personal permanent sau forță de muncă temporară. Afacerile adevărate necesită de multe ori astfel de compromisuri .

Comprimarea timpului

În viața reală, de obicei, ne trebuie ani de zile să ne întâlnim cu toate situațiile care ar putea apărea într-o zonă de business și, mai mult, să devenim experți în domeniul respectiv. De asemenea, vom fi nevoiți să așteptăm ceva vreme până când vom putea vedea rezultatele propriilor decizii și înțelege relațiile specifice între acțiuni și efecte. Simularea de afaceri creează o legătură puternică între procesul decizional și rezultatele critice. Jocul comprimă o paletă largă de scenarii într-un interval scurt de timp, oferindu-le cursanților posibilitatea de a analiza în doar câteva minute efectele pe termen mediu și lung ale deciziilor lor.

Învățare în ritm propriu

Simulările digitale îți permit să te miști cât de încet sau cât de repede socotești de cuviință. În plus, ai posibilitatea de a repeta părți ale experienței și de a le perfecționa – repetiția e mama învățăturii, nu-i așa? Un joc de simulare de afaceri, îți oferă, de asemenea, timp pentru a face greșeli, dar și pentru a învăța din ele. Informația nu îți este niciodată „vârâtă în cap” într-un moment în care s-ar putea să nu fii foarte receptiv (cum se întâmplă în cadrul unui curs tradițional), ci, dimpotrivă, tu accesezi singur exact conținutul de care ai nevoie în clipa respectivă.

Sfatul expertului

În introducerea simulării, trainerii furnizează fundalul teoretic necesar și informații utile pentru definirea strategiilor competitive pe piețele globale. Aspecte teoretice timp sunt livrate pe tot parcursul exercițiului. Coachingul intensiv împreună cu feedbackul în timp real au menirea de a crea o experiență de învățare holistică. Elevii vor avea, de asemenea, șansa de a primi ponturi exclusive de la experți de top ai industriei și de a câștiga astfel noi perspective asupra zonei de afaceri simulate.

Cu beneficii evidente, simulările de business se îndreaptă spre un viitor sigur. Mai mult, având în vedere viteza schimbărilor tehnologice, jocurile de business vor continua să sporească în complexitate și să reflecte din ce în ce mai fidel lumea reală a afacerilor. Și, deloc surprinzător, va crește și gradul de implicare a participanților care vor fi invitați să propună și să dezvolte propria versiune îmbunătățită a jocului de afaceri.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Jocul interior - Află cum poți deveni un om împlinit

editor — Mon, 16 Sep 2013 10:31:00 +0000

Jocul interior - Află cum poți deveni un om împlinit editor Lun, 09/16/2013 - 12:31

"Jocul interior are loc pentru pentru a putea trece dincolo de obstacolele auto-impuse care împiedică o persoană sau o echipă să îşi atingă maximul de potenţial."

Tim Gallwey

În timp ce mă gândesc cum să găsesc cele mai potrivite cuvinte despre Inner Game, observ cum Eul 1 mă disturbă intervenind cu întrebări legate de dorinţa mea de a mă ridica la înălţimea aşteptărilor. Ale cui aşteptări? Evident, ale Eului 1. Observ cum are loc în interior ceea ce Timothy Gallwey numea „paralysis by analysis”.

În acelaşi timp,îmi vin în minte cuvintele poetului american Richard Jones: „Simt pur şi simplu manifestarea energiei şi nu o blochez, nu-i stau în cale. Un soi de energie foarte inteligentă îmi străbate trupul atunci când scriu, iar energia este cea concentrată, nu mintea. Fluxul apare atunci când nu-i permit scriitorului din mine să împiedice scrisul.

Cum fac să împiedic scrisul? Încep să gândesc. Curentul Inner Game s-a pus în mişcare odată cu apariţia cărţii The Inner Game of Tennis în 1974, carte pe care am citit-o mult mai târziu, când aveam deja experienţa mai multor ani de antrenorat. Pentru mine, cartea menţionată a fost o adevărată revelaţie, ajutându-mă să înţeleg o serie de lucruri pe care le trăisem pe terenul de tenis atât ca jucător, dar şi ca antrenor şi profesor.

Ca jucător, am conştientizat faptul că, adesea, o mare parte din energia mea era consumată de jocul interior, cel care avea loc în mintea mea: acolo „adversarii” erau propriile mele îndoieli, frici, frustrări, dialoguri interioare critice, sau pierderea concentrării.

Ca antrenor, am conştientizat faptul că prea des ceea ce făceam pe teren era mai degrabă instruire şi instrucţie decât o acompaniere a sportivilor pe drumul învăţării şi progresului.

Ca profesor, orele de curs erau simple transferuri de informaţii care implicau în mică măsură studenţii şi le ofereau prea puţine elemente în care să se regăsească.

Unul dintre elementele principale ale curentului Inner Game constă în faptul că pe terenul de sport, simpla conştientizare a unor elemente tehnice duce la progres. De cele mai multe ori, atunci când un sportive are dificultăţi legate de un element de tehnică, motivul principal este legat de slaba lui conştientizare cu privire la ceea ce face. Astfel, neştiind precis ce face, este imposibil sa schimbe. Într-o astfel de situaţie, instrucţiunile sunt inutile, iar responsabilitatea nereuşitei, de cele mai multe ori, îi este atribuită sportivului.

Este vorba de stadiul învăţării pe care îl putem numi „incompetenţă inconştientă”, adică nu ştiu-ce-nu ştiu.

Pentru a facilita schimbarea, este nevoie de trecerea în stadiul „incompetenţei conştiente”: sportivul ştie-ce-nu ştie şi poate lua decizia de a-şi asuma schimbarea.

Angajat în schimbare, sportivul accede prin antrenament în stadiul „competenţei-conştiente”, ştiu-ce ştiu. Continuând efortul, sportivul „uită” ce ştie, intrând în stadiul „competenţei-inconştiente”, domeniul lui nu ştiu-ce-ştiu. O ”priză de conştiinţă”. Sunt multe lucruri pe care nu ştim - că - nu le ştim şi multe lucruri pe care nu ştim-că-le ştim iar acum ştim şi acest fapt!

Pentru schimbare, în oricare sistem de viaţă (profesional, familie, cuplu, sănătate etc.) este nevoie de o „priză de conştiinţă”, de conştientizarea lui nu ştiu-ce-nu ştiu.

Simpla conştientizare poate iniţia schimbarea. Atunci când simţim că încrederea în forţele proprii scade, poate fi de folos o incursiune în domeniul lui nu ştiu-ce-ştiu. În ambele cazuri este vorba de jocul interior, Inner Game. Lumea exterioară ne ajută, esenţa este în interior. Adversarul, colegii, antrenorul, şeful de la serviciu, toate acestea ne oferă oportunităţile de a „juca bine jocul interior”.

Cu cât ne concentrăm mai puţin asupra victoriei (rezultatului), cu atât creşte şansa de a o obţine. La ce să fim atenţi? La elementele care sunt relevante activităţii respective care sunt legate de clipa prezentă. Când Eu (Self 1 - the teller cum l-a numit pentru prima dată Gallwey) este absent, Mine (Self 2 - the doer) înfloreşte.

Şi, atunci, trupul gândeşte şi mintea dansează.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

509

Simulatorul de business, un joc serios care te transforma in manager de succes

editor — Tue, 27 Aug 2013 07:55:43 +0000

Simulatorul de business, un joc serios care te transforma in manager de succes editor Mar, 08/27/2013 - 09:55

Manageri și aspiranți la rol din toate zările, uimiți-vă! Dacă nu ați auzit până acum de Simulatorul de Business, noi vă dezvăluim secretul. Dacă, totuși, știți oarecum despre ce e vorba, dar nu ați trăit niciodată pe viu aventura, e vremea să treceți la acțiune.

În sfârșit, dacă ați testat deja faimosul Simulator de Business – care e utilizat la ora actuală de către peste 1 600 de organizații din întreaga lume – cel mai probabil simțiți deja beneficiile la nivel personal și organizațional deopotrivă și împărtășiți colegilor sau partenerilor din valoroasa experiență.

Bun, tot vorbim de Simulatorul de Business (pentru că ne place!), dar hai să vedem ce este un simulator de business. Ați jucat vreodată un joc de strategie? Divertisment și antrenament intelectual în același pachet. Dar ce aveți a ne spune despre finalitatea practică a acțiunii respective? V-ați gândit vreodată că un joc de strategie v-ar putea pregăti de fapt pentru... cariera voastră profesională? Ei bine, Simulatorul de Business este un astfel de joc!

Simulator de Business... sau simulator de conducere a afacerii. Ați auzit, desigur, cu toții, de simulator de zbor. Un pilot nu se poate pregăti complet pentru situații imprevizibile prin zbor efectiv – firește, din cauza riscurilor asociate. Și atunci apelează la un simulator, sistemul cel mai apropiat de realitate, care permite un antrenament intens și eficient pentru situațiile reale ulterioare.

Putem spune că Simulatorul de Business înseamnă pentru un manager ceea ce simulatorul de zbor înseamnă pentru un pilot. El te învață să îți conduci afacerea prin reproducerea unor circumstanțe de business cât se poate de reale.

Mai exact, programul prezintă un model a cinci corporații aflate în concurență pe o piață virtuală, de-a lungul a câteva perioade economice. Participanții sunt grupați în echipe de câte 4-5 persoane, fiecare reprezentând o companie.

La un moment dat, jucătorii vor trebui să ia în grup decizii strategice pentru toate diviziile-cheie ale organizației lor (ca, de pildă, achiziții, producție, marketing, finanțe) pentru a-și conduce organizația în TOP!

Simulatorul de conducere a afacerii este, așadar, practică pură – asezonată însă, firește, și cu intermezzo-uri teoretice, facilitate cu grație de traineri experți. Un joc de strategie care îți dezvoltă capacitatea de a lua decizii de afaceri, luând în considerație simultan o serie de parametri care influențează succesul unei companii. O întrecere dinamică, lipsită de riscuri, dar care te echipează complet pentru riscurile – și succesele! – din businessul real.

Hai să vedem, pe scurt, și care sunt principalele beneficii de care te poți bucura dacă decizi să intri în această competiție:

Înveţi să păstrezi controlul afacerii în situaţii dificile.
Îți dezvolți o perspectivă de ansamblu, care îți permite să iei decizia corectă.
Îți extinzi capacitatea de a gândi şi de acţiona într-o manieră interdisciplinară.
Înveți să definești şi să rezolvi probleme.
Îți îmbunătăţeşti abilităţile de lucru în echipă.
Îți dezvolți capacitatea de a lua decizii în grup.
Îți exersezi abilităţile de prezentare.

Să mai spunem că Simulatorul de Business are o istorie de peste 40 de ani, vreme în care a fost folosit cu succes de companii de renume precum Bosch și Siemens, de universități și școli de afaceri din Europa și, ceva mai recent, și-a câștigat popularitatea și în India și SUA. De-a lungul timpului, Simulatorul de conducere a afacerii s-a dovedit a fi o platformă de învățare cu un înalt grad de stabilitate și cu rezultate consistente.

O mare de motive să te alături acestei provocări! Alege Simulatorul de Business și fii stăpânul jocului! Simulatorul de Business: o poveste care pregătește eroi pentru businessul adevărat!

Trainerul Simulatorului este profesorul Uwe Schulte, din cadrul Universității de Științe Aplicate din München.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Companie

Tags

Autor