10 instrumente de Design Thinking (I)
Design Thinking reprezintă o metodologie de proiectare care oferă o abordare de rezolvare a problemei bazată pe soluții. Ea este extrem de utilă în abordarea problemelor complexe care sunt prost definite sau necunoscute, prin înțelegerea nevoilor umane implicate, prin reîncadrarea problemei într-un mod centrat pe uman, prin crearea de multiple idei în sesiunile de brainstorming și prin realizarea de prototipuri și testări.
Folosirea acestei metodologii oferă un plus și un avantaj net oricui o aplică, ajutându-l să rezolve problemele inevitabile cu care organizația se confruntă.
Iată azi o primă parte a unor instrumente de Design Thinking care vă pot face munca și viața cu mult mai ușoare, oferindu-văa soluțiile de care aveți nevoie:
1. Vizualizarea
Vizualizarea nu este despre a desena. Este desprea gândire vizuală. Ea ne împinge dincolo de doar folosirea cuvintelor și este o cale de a debloca o parte diferită a creierului nostru care ne permite să gândim nonverbal și pe care managerii ar putea să nu o folosească în mod obișnuit.
Atunci când explici o idee folosind cuvinte, restul își va forma propriile imagini mentale. Dacă, în loc de asta, îți prezinți ideea celorlalți într-un mod vizual, reduci posibilitatea de a crea modele mentale care nu se potrivesc.
2. Journey Mapping
Journey Mapping este o metodă de cercetare etnografică care se concentrează pe urmărirea "călătoriei" clientului așa cum acesta interacționează cu organizația de-a lungul procesului de a primi un serviciu, cu un accent deosebit și o atenție specială asupra reacțiilor sale emoționale. Journey Mapping este folosit în scopul de a identifica nevoile pe care clienții sunt adeseori în imposibilitatea de a le exprima verbal.
3. Analiza lanțului valoric
Analiza lanțului valoric examinează modul în care o organizație interacționează cu parteneri ai lanțului valoric pentru a produce, comercializa și distribui oferte noi. Această analiză oferă modalități de a crea o valoare mai bună pentru clienții de-a lungul lanțului și descoperă indicii importante despre capacitățile și intențiile partenerilor.
4. Crearea hărții mentale
Este folosită pentru a reprezenta modul în care ideile sau alte subiecte sunt legate de o idee centrală sau una cu cealaltă. Hărțile mentale sunt folosite pentru a genera, vizualiza, structura și clasifica idei pentru a urmări modele și perspective care pot furniza criterii cheie de proiectare. Acest lucru se face prin afișarea datelor și prin a cere oamenilor să le grupeze în moduri care permit să apară teme și modele.
5. Dezvoltare rapidă de concept
Dezvoltarea rapidă de concept ne ajută în generarea de ipoteze cu privire la noi potențiale oportunități de afaceri și obținerea cât mai curând posibil a feedback-ului din partea clienților. În prima etapă, se iau criteriile de proiectare, personas și punctele lor dureroase, și perspectivele interne ale lanțului valoric care s-au descoperit în cercetarea făcută pentru a genera idei noi. În a doua etapă, se asamblează ideile într-un număr rezonabil și gestionabil de concepte interesante. În cele din urmă, se detaliază proiectarea de afaceri din spatele acestor concepte ajutătoare.
sursa: Human Capital Media
