10 pasi spre incurajarea creativitatii copiilor

Fiecare copil se naste cu un potential creativ, dar acest potential poate ramane slab dezvoltat daca parintii nu il stimuleaza. Creativitatea este semnul unicitatii fiecarei persoane si modul prin care copilul isi dezvolta si exprima individualitatea. Este abilitatea de a vedea lucrurile in moduri noi, neuzuale, de a identifica probleme pe care altii nu le-au remarcat, a gasi solutii inedite si eficiente pentru aceste probleme. Putem sa stimulam dezvoltarea creativitatii prin tot ceea ce facem zi de zi impreuna cu copiii.

In primul rand – sa dam copiilor sansa la joaca nestructurata
Joaca este atat de importanta pentru dezvoltarea optima a copilului incat a fost recunoscuta oficial ca unul din drepturile sale. Fiecare copil merita ca prin joaca sa-si dezvolte potentialul sau unic. Joaca nestructurata – adica neghidata de un adult, si lipsita de un scop educativ - permite copiilor sa-si foloseasca imaginatia pentru a se dezvolta sanatos fizic, cognitiv, emotional, social. Este modalitatea prin care, din primele luni de viata, copilul interactioneaza cu lumea din jurul sau si o cucereste, transformand-o in lumea sa.

Tot mai mult, copiii din zilele noastre cresc avand un stil de viata foarte alert, sub presiunea unor orare foarte incarcate, atat la scoala dar si acasa. Timpul alocat pentru joaca si implicit beneficiile aduse de aceasta s-au limitat tot mai mult. Activitatile de timp liber si distractie sunt mai degraba pasive, atat fizic cat si mental, sau sunt transformate in jocuri coordonate de adulti, cu reguli menite sa indeplineasca diferite obiective educationale. Din dorinta de a oferi copiilor cat mai multe sanse de dezvoltare, ii putem supraaglomera cu activitati educative – utile, interesante, dar neechilibrate prin suficient timp liber. Timpul petrecut de parinti cu copiii ajunge sa se rezume, in multe cazuri, la transportul copiilor la aceste activitati.

Fie ca sunt mici sau mari, copiii au nevoie zilnic de timp in care sa se joace fara reguli, singuri sau cu alte persoane (cu alti copii sau cu parintii), timp in care sa reflecteze, sa viseze cu ochii deschisi. Ei isi creeaza astfel o lume pe care o pot intelege si gestiona, dezvoltandu-si in acelasi timp abilitati extrem de importante. Cand se joaca, ei stabilesc si urmaresc reguli, negociaza, organizeaza, rezolva conflicte, exprima ce doresc, colaboreaza, sunt atenti la ceilalti, iau decizii. Ei fac fata mai bine stresului si devin mai adaptabili social. Copiii afla despre ei insisi prin joaca – ce simt, ce-si doresc, ce nu le place. Si parintii pot afla aceste lucruri, urmarind sau implicandu-se in jocul copiilor. Este o ocazie de a vedea lumea prin ochii copilului si de a-i intelege nevoile. Cand se joaca impreuna, parintele este cu adevarat atent la copil si conectarea este una reala. Atunci cand ne jucam cu copilul de dragul de a ne juca si a ne simti bine, il pregatim pentru viitor dar traim in prezent.

• Cititi impreuna. Este recomandabil sa incepeti sa-i cititi copilului de la varsta de 4 luni. Cand copilul este mic, alegeti carti cu imagini mari si colorate, pentru ca experienta cu cartea sa fie cat mai bogata. Explicati-i imaginile, folositi voci diferite pentru personaje, vorbiti despre ce li se intampla sau ar putea sa li se intample personajelor din poveste.
• Inventati povesti impreuna. La inceput ele vor fi create doar de parinti, apoi copilul se va implica tot mai mult in scenariu. Personajul principal poate fi chiar copilul sau puteti alege un alt personaj care trece prin intamplari asemanatoare cu ale copilului si invata lectii utile. Astfel, il ajutati sa-si formeze sensul propriei persoane. Cand copilul mai creste, este la gradinita sau deja in primele clase la scoala, invitati-l sa creeze propriile povesti, scenarii, benzi desenate.
• Introduceti muzica in viata copilului. Chiar inainte de a fi pregatit pentru lectii de muzica, copilul se poate imprieteni cu muzica. Ascultati impreuna sunete diferite din natura si identificati-le, cantati, dansati si creati instrumente muzicale din diferite materiale. In timp ce copilul deseneaza sau se joaca, puneti muzica in fundal – cercetarile arata ca astfel rezultatele obtinute de copil sunt mai creative.
• Incurajati copilul sa inventeze scenarii diferite. Joaca prin care copilul dramatizeaza diferite evenimente care i se intampla, ii dezvolta multiple abilitati, in special pe cele sociale si verbale. De asemenea, abilitatile emotionale pot fi explorate in scenarii diferite, in care copilul joaca personaje care se simt vesele, triste, speriate etc. Joaca in care copilul este mama/ tata, doctorul sau doamna educatoare il invata sa se simta in control asupra situatiilor de viata prin care trece si sa se pregateasca pentru situatii dificile cum ar fi mersul la doctor. Spre varsta de 3-4 ani, copilul introduce reguli de disciplina pe care sa le urmeze personajele din scenariile sale, reguli care de obicei ii surprind pe
• Oferiti-i copilului materiale care sa-i ‘aprinda’ imaginatia. O cutie de carton poate deveni un castel sau o corabie, un prosop poate deveni mantia unui super erou, o esarfa poate fi rochia de bal a printesei. Nu este nevoie de costume prea elaborate pentru ca un personaj sa-si faca aparitia si o poveste sa se infiripe. Puteti pastra intr-o cutie diverse materiale sau puteti pune in ea materiale surpriza care sa-l provoace pe copil sa creeze. Pentru copii, explorarea materialelor este partea cea mai importanta a creatiei, si nu rezultatul final. Respectati timpul de care copilul are nevoie jucandu-se cu materialele (apa, lipiciul, nisipul, acuarelele, nasturii, panglicile, macaroanele) si evitati sa-i explicati cum ar trebui sa arate o lucrare finalizata. Inclusiv desenele copiilor sunt, in primii ani de viata, mai degraba linii si forme- intrebati-l ce reprezinta in loc sa incercati sa ghiciti, si laudati mai mult efortul decat rezultatul.
• Din cand in cand, renuntati la unele reguli si intrati in jocul copilului. De exemplu, cand masa din bucatarie a devenit un iglu sau un castel, puteti face o exceptie si sa luati cina sub forma de picnic pe covorul din sufragerie.
• Acceptati prietenul imaginar al copilului. Existenta unui prieten imaginar semnalizeaza un copil sociabil si creativ, care a gasit un mod prin care sa-si gestioneze frica si ingrijorarea. Mai mult de jumatate din copii au un prieten imaginar la un moment dat. Daca prietenul imaginar incepe sa devina autorul tuturor boacanelor, nu il acuzati pe copil ca minte, ci abordati problema cerand copilului sa rezolve situatia impreuna cu prietenul sau (sa curete murdaria, sa adune jucariile aruncate, sa isi ceara scuze) si sa-i explice acestuia ca respectivul comportament nu este acceptabil.
• Fiti flexibili cand copilul isi face publica nevoia de creativitate. Unii parinti incep sa se ingrijoreze atunci cand copilul vrea isi expuna ideile creative si in afara casei – de exemplu, cand vrea sa poarte costumul de extraterestru la gradinita sau la cumparaturi. Noi adultii am invatat regulile sociale care arata limita clara dintre comportamentul privat si cel public (de exemplu, nu purtam in public papucii de casa cu ursuleti). Copilul insa nu are formate aceste granite intre public si privat si nu intelege de ce trebuie sa se poarte altfel in afara casei. Intre a avea o confruntare pe aceasta tema cu copilul si a intelege ca la urma urmei nu este ceva atat de grav sa il luati pe extraterestru la cumparaturi, alegeti flexibilitatea si bucurati-va impreuna cu copilul de experienta inedita.
• Limitati timpul pe care il petrece copilul in fata televizorului. Pana la 2 ani, este recomandabil sa nu expunem copilul la emisiuni tv. Pana la 5 ani, o ora pe zi este suficient, iar dupa aceasta varsta – 2 ore pe zi, preferabil alocate unor emisiuni alese de parinti si urmarite impreuna cu acestia. Beneficiul cel mai important al urmaririi emisiunilor tv pentru copii sunt discutiile pe care le pot avea cu parintii pornind de la cele vizionate. Alte activitati sunt insa mult mai benefice pentru copil pentru dezvoltarea imaginatiei sale, activitati care implica joaca activa, creativa, miscarea. Scaderea timpului de joaca nestructurata se explica si prin folosirea prea extinsa a televizorului ca sursa de distractie.
• Computerul trebuie folosit de asemenea in mod echilibrat, in special ca sursa de cautare a informatiilor si de expunere a copilului la medii diferite, la care altfel nu poate avea acces. Exista programe de calitate educationale si de dezvoltare a creativitatii (desen, compus muzica, jocuri de perspicacitate) dar ele nu pot egala interactiunea cu situatii sociale reale si expunerea directa a copilului la stimuli diversi.

Pentru a crea o atmosfera care sa invite la creativitate, permiteti copilului sa fie spontan si incurajati-l sa actioneze cu incredere in sine – prea multa supervizare si control din partea parintilor nu incurajeaza creativitatea. Invatati-l pe copil perseverenta, astfel incat energia sa creativa sa fie folosita intr-o directie unitara. Apreciati efortul copilului si evitati sa terminati in locul copilului ceea ce a inceput. Incurajati alternativele, solutiile sau metodele creative pe care le gaseste copilul in diverse situatii – nu doar raspunsurile corecte si obisnuite. Nu in ultimul rand, nu supraincarcati copilul cu activitati organizate care sa-i dezvolte creativitatea – lasati timp in care sa se manifeste in mod natural potentialul creativ pe care il are.

Pentru mai multe informatii despre subiect, comandati audiobook-ul Cum dezvoltam imaginatia si creativitatea copiilor?