6 descoperiri neuroștiințifice pentru creșterea performanței în învățare

La sfârșitul lunii aprilie a acestui an, în cadrul  CIPD Learning and Development Show, dr. Daniel Glaser,  expert în neuroștiință și director al The Science Gallery din cadrul King’s College Londra, a pus în lumină mecanismele interioare ale creierului nostru în ceea ce privește învățarea. 
Folosindu-se doar de câteva date din cadrul cercetărilor și descoperirilor sale, Glaser a captivat publicul de L&D cu fapte privitoare la creier ce pot contribui și îmbunătăți considerabil performanța celui care învață. 
Iată câteva dintre sfaturile și ponturile susținute științific pe care Glaser ni le oferă pentru a ne ajuta nu doar să învățăm noi mai bine, ci și să creăm experiențe de învîțare cu mult mai eficiente pentru elevii noștri.

1. Ce crezi despre creierul tău schimbă modul în care înveți

Carol Dweck a fost aceea care și-a învățat elevii anumite aspecte extrem de importante legate de creierul uman. Ea și-a împărțit elevii în două grupuri, astfel: primului grup i-a spus că oamenii nu mai beneficiează de creșterea de celule nervoase după aproape 3-4 ani și că nu prea poți face ceva pentru a schimba tiparele creierului (ceea ce este adevărat). Celui de-al doilea grup i-a spus că există noi descoperiri privitoare la neuroplastie și că structura creierului se poate schimba tot timpul (ceea ce este de asemenea adevărat). Mai târziu în cursul acelui an, elevii și-au susținut examenul de final de an, iar cel de-al doilea grup a avut rezultate mai bune. 
Glaser subliniează că este important să înțelegem că ceea ce credem în privința creierului nostru poate schimba atitudinea față de învățare și modul în care învățăm, fapt care schimbă de asemenea și performanța. 

2. Schimbarea contextului ajută învățarea

Glaser vorbește despre echilibrul său sănătos dintre muncă și viață și importanța sa asupra fericirii. Dar, de asemenea, el menționează că acesta ajută și la creșterea performanței creierului nostru. Schimbarea contextului este foarte importantă pentru reevaluare și pentru a ne ajuta să vedem lucrurile într-un mod diferit. 

3. Implicarea emoțională bogată și puternică face lucrurile să dureze și rămână

Glaser mai subliniează și importanța experiențelor noastre culturale trăite în vremea adolescenței. Denumite de el "cocoașa reminiscenței", aceste experiențe rămân cu noi de-a lungul întregii vieți. Cu toții avem cântece pe care le asociem unor mari schimbări din viața noastră și acestea sunt în special legate de anii adolescenței: prima relație, prima despărțire, prima zi de la facultate, etc. 

4. Direcția atenției are impact asupra a ceea ce ne amintim

Memoria noastră nu poate distinge între ceea ce este important și ce nu este important, spune Glaser. De aceea, este vital ca întreaga noastră atenție să fie concentrată asupra a ceea ce avem nevoie să învățăm. 
Iar aceasta este pentru că ochii noștri pot vedea bine în centrul vederii noastre. Nu vedem culori la periferia vederii și nu putem citi decât cuvintele aflate în centrul vederii noastre. Motivul pentru care nu vedem negru și alb la nivelul vederii noastre periferice? Creierul nostru "umple spațiile libere", dar atenția noastră nu este concentrată aici. Din acest motiv, direcția atenției este extrem de importantă pentru învățare, informația parvenindu-ne numai din centru.

5. Practica mentală ajută performanța

Atunci când rulăm în mintea noastră diverse scenarii înainte ca ele să se producă, performăm mult mai bine decât atunci când ele chiar se produc, spune Glaser, adăugând și faptul că somnul reprezintă o perioadă crucială pentru asta. Unul dintre aspectele folositoare la care acesta face referire în legătură cu practica mentală este acela că viețile noastre profesionale sunt deseori foarte imprevizibile. Tot timpul, apar noi provocări care nu pot fi prevăzute. Acest lucru nu poate fi schimbat, dar este nevoie, atunci când pregătim oameni sau le atribuim o sarcină sau un proiect, să nu pierdem din vedere faptul că predictibilitatea le poate permite și îi poate ajuta să își facă treaba mai bine.

6. Distragerea creierului îi permite acestuia să se descurce cu aspectele cruciale

Tehnici precum mindfulness ne ajută să ne distragem de la aceleași și aceleași activități de rutină, repetitive ale creierului care nu ne sunt de folos, în așa fel încât să putem performa mai bine sarcinile subconștiente. Glaser spune că, dacă ne distragem, permitem acelor părți ale creierului care fac de fapt adevărata treabă să își ducă munca mai departe cu succes. 

referință: trainingzone