Alexandru Ilie, un tânăr care schimbă lumea
Trăim o epocă în care sedentarismul face ravagii. Mai mult, cercetătorii au descoperit că statul așezat are efecte negative asupra productivității muncii. Vestea bună este că există soluții și ele sunt la îndemâna tuturor.
Learning Network: Din 2009 sunteți licențiat în kinetoterapie și motricitate specială. Care a fost parcursul dvs. până atunci, cum ați ales acest domeniu de activitate?
Alexandru Ilie: La vârsta de 7 ani practicam fotbalul de performanță, având încă de la acea vârstă 3 antrenamante/ săptămână și 1 meci în finalul acesteia. La 16 ani am avut o criză puternică de dureri lombare care m-a trimis către un centru de recuperere. Acolo a fost primul contact cu kinetoterapia și chiar cu unul de top. Acel centru avea experți în recuperere medicală prin dinamometrie ce îmbina știința medicală cu foarte multă matematică, lucru care m-a fascinat încă de atunci. După recupere mi-am spus, dacă până la 18 ani nu voi reuși să devin jucător de Divizia A, voi renunța la performanță sportivă și mă voi dedica performanței medicale prin kinetoterapie.
Încă din anul II de studii universitare, m-am întors la acel centru și am început să fac parte din echipa de experți în recuperare medicală computerizată, având șansa să percep această ramură medicală într-o manieră unică pentru piața românească, iar acest lucru se întâmpla în 2008. Întrega cariera a fost marcată de acei profesioniști, o persoană importantă care mi-a oferit o paradigmă diferită în ceea ce presupune kinetoterapia a fost Dr. Inginer Vladimir Schor.
Sunteți co-fondator al platformei RestartiX. Ce este această platformă și ce vă propuneți să realizați prin intermediul ei?
A. I.: RestartiX s-a născut din dorința de a fi alături de oameni în momentele dificile ale vieții, fiind un concept medical conceput în perioada stării de urgență din 2020. Azi, RestartiX este o platformă de servicii medicale online, ce oferă accesul la o echipă integrativă de medici, experți în combaterea durerilor musculo scheletale non-chirurgical.
Pe 2 noiembrie organizați un eveniment gratuit, X-Ray Productivity. Care este scopul acestui eveniment, ce urmăriți să realizați?
A. I.: Mi-am propus să aduc în prim plan informații despre inamicul numărul 1 al productivității organizaționale. Un sindrom ce afectează productivitatea fiecărei companii și pe care România nu l-a luat în serios până acum. Acest eveniment va oferi informații extrem de relevante pentru perioada pe care o traversăm.
Participând la acest eveniment, vei știi ce este sindromul de Prezenteism, cum se manifestă, care îi sunt consecințele financiare, cum îl identifici și apoi ce strategii de combatere ai, acestea fiind obiectivele pe care le-am propus pentru acest eveniment. Pe această cale vreau să vă mulțmesc vouă, celor de la Leargning Network care ați ales să deveniți parteneri strategici al acestui eveniment.
RestartiX, împreună cu mai multe universități din țară, și-a propus să realizeze o cercetare care studiază efectele statului așezat. Cum se pot înscrie în acest studiu companiile, cum vă selectați subiecții cu care veți lucra?
A. I.: Prin acest demers științific pe care l-am inițiat alături de echipa de cercetare multidisciplinară ne dorim să observăm care este relația între munca în poziția așezat, productivitate, stres și reziliența acestora. Am generat un chestionar format din 41 de întrebări ce include 2 teste de evaluare acceptate internațional de percepție a stresului și a rezilenței, dar și metoda noastră de a observa efectele produse de munca în poziția așezat și posibilele dureri musculo scheletale apărute din cauza acestei poziții menținute în timp prelungit. Subiecții aleși vin din mediul privat și singura condiție este să-și desfășoare activitatea în poziția așezat de minim 5 ani. Ne dorim să avem 10.000 de subiecți în acest demers, prin urmare, singura cale prin care putem realiza acest demers este ca mediul privat și de stat să ne sprijine. În acest sens în cadrul evenimentului X-Ray Productivity voi oferi date preliminare din studiu, dar și posibilitatea celor prezenți să-și înscrie compania în studiu. Doresc să subliniez că fiecare companie va primi din partea noastră un raport personal de interpretare a datelor cu caracter statistic și consultanță de specialitate în vederea combaterii problemelor existente. Tot acest demers nu presupune nici un cost din partea companiilor implicate în studiu.
Puteți să oferiți câteva sfaturi practice oamenilor care lucrează mult timp la birou? Există anumite rutine zilnice care îi pot ajuta să scape sau să prevină durerile de spate?
A. I.: Dacă ar fi așa simplu am putea avea o rezolvare rapidă însă problema este complexă. Trebuie să înțelegem că sistemul nostru biologic este proiectat să fie dinamic și asociază poziția așezat ca poziție în care se relaxează. În plus statul în așezat generează o presiune aproape dublă asupra coloanei vertebrale, acesta fiind si cauza care generează apariția fenomenelor tip hernie de disc chiar și la 25-27 de ani. Ca să combatem aceste afecte avem nevoie de alternarea suprafeței pe care stăm dar și a poziției de lucru permanent. În plus, fiecare persoană consider că are nevoie de un plan de tratament personalizat fie curativ, fie preventiv pentru a putea combate acest stres mecanic la care suntem solicitați zilnic.
Ce înseamnă sindromul de Prezenteism, pe care îl numiți și inamicul invizibil?
A. I.: Nu eu l-am numit așa ci Cary Cooper, profesor în cadrul universității din Manchester, un psiholog specializat în Management Organizațional acum mai bine de 30 de ani. El a făcut referință la situația în care o persoană are sentimentul că trebuie să meargă neapărat la muncă, chiar dacă persoana respectivă este prea bolnavă, stresată sau distrasă pentru a putea fi productivă. Provocarea cea mare în această situație este de a indentifica o problemă ce nu este comunicată, din acest motiv sindromul devine inamicul invizibil al productivității.
Cum arată o zi obișnuită din viața dvs.? Cât timp alocați mișcării, sportului?
A. I.: Ziua mea începe la ora 6:00 și se termină în jurul orei 22:00. Sunt extrem de productiv și activ în prima parte a zilei și pentru a putea performa în a doua parte, am nevoie de un stimul care, de cele mai multe ori, este mișcarea. În timpul programului meu de lucru care presupune în 60% din cazuri consultații în regim de telemedicină, lucrez în fața unui laptop și vorbesc la telefon prin apel video. Am o alarmă care la fiecare 60 de minute sună și se numește RIDICĂ-TE, moment în care ridic biroul și lucrez în picioare pentru minim 10 minute. În plus am o serie de „exerciții deștepte” care mă ajută să-mi păstrez lungimile musculare optime. Cred că în total sunt cel puțin 3h/ zi pe care le petrec în picioare. Nu-mi place să alerg, dar iubesc înotul care în cel mai prost scenariu intră în program o dată pe săptămână.
Mănânc enorm la micul dejun și aprope orice până în ora 14, nu mănânc după ora 18 decât foarte rar și atunci maxim un iaurt „curat”.
Cum putem preveni și combate fenomenul de sedentarism, care afectează din ce în ce mai mult tinerii și copiii?
A. I.: Singurul mod real prin care văd posibil combaterea acestui fenomen ce realmente produce schimbări în specia umană este să stăm singuri și să răspundem nouă înșine în fața unei oglinzi la o singură întrebare.
Care sunt cele mai importante 3 valori din viața ta?
A. I.: Dacă sănătatea nu face parte din aceste 3 valori nu ai nici o șansă să faci ceva concret pentru a combate acest fenomen. Dacă sănătatea intră în aceste 3 valori atunci – reintră și tu în scara ta de valori și începe să aloci timp programat pentru mișcare. Referitor la cei mici, singura opțiune reală este să vadă exemplu în familie. Dacă părinții nu fac mișcare, ei nu au cum să adopte acest tip de comportament activ când beneficiile pe care creierul le are din partea tehnologiei sunt la prima vedere net superioare.