Brian Tracy: legea lui 3 in recrutare
Cum te poti asigura de faptul ca ai ales persoana potrivita pentru un post? Probabil ca, oricat de mult s-a rafinat stiinta recrutarii si selectiei in sensul elaborarii de instrumente si metode tot mai complexe, aceasta intrebare – indoiala, poate? – ramane una dintre cele mai importante pentru cei care se ocupa cu selectarea si recrutarea de personal.
[[{"fid":"237","view_mode":"teaser","type":"media","attributes":{"height":"180","width":"240","class":"panopoly-image-quarter media-element file-teaser"}}]]Brian Tracy propune ca raspuns, in cartea Cum sa angajati si sa pastrati cei mai buni oameni, o practica simpla. Folosul sau cel mai semnificativ este acela ca, fiind scrupuloasa, ii ofera recrutorului ocazia sa isi reviziteze optiunile din mai multe perspective.
Legea celor trei poate fi, asadar, folosita in mai multe moduri, acest lucru oferind o imagine completa in ceea ce priveste potrivirea unei persoane intr-o anumita pozitie.
1. Cati candidati intervievezi pentru postul X?
Niciodata doar unul, oricat ar fi de stralucit, ne sfatuieste Tracy. Un numar de minim trei candidati ii ofera recrutorului posibilitatea sa compare plusuri si minusuri, sa priveasca candidatii in mod obiectiv, fara entuziasm exagerat sau, dimpotriva, cu prejudecati descurajante.
2. De cate ori il intervievezi pe candidatul preferat pentru postul X?
Niciodata doar o singura data. Este preferabil, sugereaza autorul, ca, dupa prima etapa – cea de mai sus – recrutorul sa isi ofere posibilitatea de a-l cunoaste mai bine pe cel pe care incepe sa il considere “omul potrivit la locul potrivit”. E de dorit chiar ca fiecare dintre cele trei interviuri sa se petreaca in alt cadru, de la cel formal, de birou, la cel informal, de - eventual - cafenea. Aceasta pentru ca fiecare dintre noi are contextele sale in care se simte mai confortabil si in care poate oferi mai mult decat in altele.
3. Cate persoane sunt in postura de recrutori pentru postul X?
Niciodata doar una. Intotdeauna o alta opinie, o alta perspectiva, este binevenita. Este posibil ca colegii sa vada in posibilul candidat un potential sau, dimpotriva, ceva care nu il recomcanda, si care a scapat celui care conduce interviurile. In plus de aceasta, daca acel candidat pare a se potrivi cu echipa, sansele sale de integrare armonioasa la noul job cresc semnificativ.
4. Cate referinte cauti pentru candidatul la postul X?
Niciodata doar una, recomandabil trei. Dialogul cu persoanele care au avut deja ocazia sa colaboreze cu promitatorul candidat ofera o perspectiva de ansamblu asupra randamentului si atitudinii sale “din mijlocul actiunii”, nu in cadrul artificial pe care il presupune ritualul unui interviu.
Legea celor trei este simpla, dar meticuloasa. Poate cel mai mare avanataj al ei este tocmai acela ca elimina graba si atunci, implicit, micsoreaza probabilitatea unor decizii in pripa:
prin simpla incetinire a procesului de luare a deciziei de angajare veti face greseli mai putine si alegeri mai bune. Aplicand numeroasele variante ale “legii celor trei” in activitatile de angajare va veti spori spectaculos abilitatea de a angaja si pastra oamenii cei mai buni.
(Brian Tracy , Cum sa angajati si sa pastrati cei mai buni oameni, ed. Meteor Press, 2008)
