Când nevoia de business trece de bariera de limbă
Cei care vor să obțină un loc de muncă sau să fie promovați pe un post care necesită cunoștințe de limbi străine ar trebui ca, înainte să meargă la interviu, să se asigure că nu exagerează atunci când afirmă că vorbesc franceza fluent, de exemplu. De ce? Tot mai mulți angajatori evaluează cunoștințele de limbă străină ale candidaților sau ale angajaților prin instrumente care nu mai pot fi ”păcălite”.
Nivelul de cunoaștere a unei limbi străine nu era un factor decisiv pentru angajarea unui candidat în perioada în care economia creștea accelerat, afacerile se dezvoltau, iar angajatorii făceau recrutări pe bandă rulantă. Situația s-a răsturnat în anii de criză, când afacerile s-au stabilizat, recrutările s-au făcut într-un mod mult mai precaut, iar același lucru s-a întâmplat și în cazul promovărilor. Așa a luat naștere nevoia serviciilor de audit lingvistic, cerute de angajatori pentru reducerea riscurilor în procesele de recrutare sau de promovare din organizație.
Primele interesate de validarea cunoștințelor de limbă străină ale angajaților au fost instituțiile din sectorul bancar, care încă din 2010 au căutat să vadă dacă nivelul de cunoștințe de limbi străine al angajaților este într-adevăr cel dorit. Astăzi, nevoia de a testa angajații la capitolul limbi străine este la ordinea zilei și în companii din alte industrii, cum ar fi cea farmaceutică, automotive, petrol și gaze sau retail.
În general, o companie cere evaluarea cunoștințelor de limbă străină ale angajaților atunci când caută succesori pentru pozițiile-cheie din organizație. În acest context, auditul lingvistic permite, pe de-o parte, identificarea celor mai pregătiți candidați, dar pe de altă parte indică persoanele care trebuie incluse în programe de dezvoltare. Dacă în urma auditului angajatorul observă că persoana pe care voia să o promoveze nu e pregătită încă - din punctul de vedere al cunoștințelor de limbă străină necesară pentru un anumit post - evită să facă o promovare greșită, pentru că știe că o astfel de decizie vine cu costuri suplimentare. Pentru angajat, bariera lingvistică poate anula sau amâna o oportunitate de promovare, dar rezultatele evaluării pot impulsiona, în acest caz, decizia acestuia de a fi implicat în programe de dezvoltare.
De asemenea, unii angajatori folosesc servicii de evaluare a cunoștințelor de limbi străine și în procesul de recrutare, cu scopul de identifica cei mai potriviți candidați și pentru a nu fi nevoiți să suporte costurile unei recrutări greșite.
Chiar dacă avansul tehnologiei poate facilita comunicarea într-o altă limbă (reprezentativă în acest sens fiind aplicația mobilă dezvoltată de Google pentru servicii de traducere în 80 de limbi), cunoașterea unei limbi străine joacă un rol important în mediul de afaceri. De aceea, testarea cunoștințelor de limbă străină va continua să fie unul dintre instrumentele de HR importante folosite de companiile care vor să își asume mai puține riscuri în procesele de recrutare sau de promovare.
