Câteva lecții pe care le-am învățat la Employer Branding Masterclass
Brandul de angajator reprezintă un concept inovator care leagă zona de Marketing (Brand Management) de cea de Resurse Umane. Conceptul are drept scop dezvoltarea reputației companiei și creează o imagine atrăgătoare în fața actualilor și potențialilor angajați. Prin urmare, „employer branding” gravitează în jurul unor noțiuni precum: branding, identitate, reputație, identitate organizațională, respectiv satisfacția angajatului.
Companiile pot dobândi avantaje competitive prin crearea și urmarea unor strategii de succes, respectiv alinierea brandului de angajator cu obiectivele firmei pe termen lung. În cadrul Masterclass-ului din 10 aprilie, susținut de Brett Minchington, expert în Employer Branding, am aprofundat subiectul și am reușit să formulăm câteva concluzii aplicabile oricărei firme, indiferent de numărul de angajați. (Alte idei interesante gasesti aici si aici, in interviul cu Brett.)
[[{"fid":"2205","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"350","width":"350","style":"float: left; margin: 2px;","alt":"Ce am invatat de la EB Masterclass","title":"Ce am invatat de la EB Masterclass","class":"media-element file-default"}}]]1. Înțelege nevoile afacerii. Activitățile legate de employer branding ar putea eșua în cazul în care există neînțelegeri cu privire la nevoile și obiectivele pe termen lung ale companiei. Abia în momentul în care acestea sunt analizate și înțelese 100%, pot fi gândite și activități compatibile în zona de branding.
2. Definește principalele grupuri țintă. În funcție de necesitățile și obiectivele companiei, estimează „cantitatea” și „calitatea” resurselor umane de care va fi nevoie pe termen lung. Raportându-te la rezultatele obținute, îți vei da seama cât și cum ar trebui să investești în brandul de angajator: cu cât nevoia de angajați pregătiți și calificați este mai mare, cu atât este mai necesară și „cizelarea” reputației firmei. De asemenea, trebuie studiate cu atenție și grupurile secundare care prezintă interes pentru companie (stakeholderi, persoane-cheie din învățământ etc.)
3. Employer Value Proposition. EPV însumează acele aspecte prin care angajatul la compania X este unic întocmai pentru că aparține de compania X. Întregul proces de gestionare a talentelor ar trebui optimizat în funcție de EPV, indicator-cheie care exprimă, în linii mari, de ce și-ar dori cineva să lucreze la o anumită firmă.
4. Implementează și susține o campanie creativă. Vorbim de o campanie cu obiective clare, axată pe mai multe canale, inclusiv sociale (Facebook, LinkedIn etc.). Prezența în mediul online poate crește semnificativ așa-numitul „brand awareness” și s-a dovedit a fi de un real folos de fiecare dată când vine vorba de atragerea noilor talente. Ținta finală este ca întreaga rețea socială (angajați actuali sau potențiali, concurență, stakeholderi etc.) să fie convinși că locul cel mai bun în care ar putea lucra cineva este compania pe care o reprezinți.
5. Strategic, dar totodată real time. Faptul că ai construit și că urmezi o strategie bine definită nu trebuie să te împiedice să acționezi spontan atunci când este cazul. Foarte important este să existe personal pregătit pentru gestionarea eventualelor crize care, atenție, aproape de fiecare dată pot fi „întoarse” în favoarea companiei;
6. Branding înseamnă emoție. Brandul este legat de atașamentul emoțional pe care o companie îl transmite unei anumite persoane prin nume, mesaj, imagine etc. În centrul mesajului trebuie să fie însă emoția. Așa cum Maslow a descris foarte concis, oamenii „extrag” recompense în diferite moduri. Nu există doi candidați la fel. Prin urmare, brandul trebuie să acopere o gamă largă de dimensiuni în care să se regăsească o gamă la fel de largă de persoane cu potențial ridicat.
