Ce inseamna "copil cuminte"?

De multe ori parintii se intreaba ce inseamna ‘copil cuminte’ in vremurile de astazi. Stim cu totii ca solicitarile si asteptarile s-au schimbat. Suntem mai flexibili, avem acces la mai multe informatii, avem o multime de optiuni. Intelegem ca a fi un copil cuminte inseamna mai mult decat a sta linistit, a nu pune prea multe intrebari, a face tot ce ii cere parintele si a manca tot.

 "Cumintenia" in ziua de astazi acopera un spectru mai larg si asta e bine. Putem spune ca un copil este cuminte atunci cand se simte motivat si increzator sa-si dezvolte potentialul, se respecta pe sine si pe altii, isi face prieteni, ofera si primeste afectiune, isi exprima sentimentele in mod sanatos, coopereaza si raspunde in mod pozitiv cerintelor rezonabile ale parintilor, participa la viata familiei si a comunitatii. Disciplinarea capata astfel, la randul ei, o alta perspectiva si o alta importanta in viata unei familii.
De multe ori termenul de disciplinare este folosit de catre parinti pentru a denumi modalitatea de a rezolva situatiile problematice. Sensul acestui termen este insa mult mai larg si se refera la un proces continuu de invatare, prin care il pregatim pe copil pentru gestionarea propriilor resurse: comportamente, abilitati, cunostinte. A disciplina inseamna a sprijini copiii sa invete comportamente noi, dezirabile, a-i ajuta sa-si dezvolte competente si simtul responsabilitatii propriilor actiuni.

In orice context de disciplinare exista 3 factori: adultul, copilul si mediul in care traiesc acestia. Singura variabila pe care o poate controla in totalitate parintele este propria persoana. Ceea ce face parintele, reactiile sale in situatiile dificile dar si in situatiile dezirabile, convingerile sale despre disciplinare si asteptarile sale fata de copil influenteaza ceea ce va invata copilul si cum se va comporta.

Chiar si lipsa unui raspuns din partea parintelui este un raspuns pentru copil. De aceea, a intelege cum sa ne schimbam propriul comportament este de fapt cheia gestionarii comportamentelor copilului si primul pas pe care trebuie sa-l facem.

Ghidul pe care vi-l propunem va sprijina in acest prim pas, ajutandu-va:
    • Sa va explicati aparitia si mentinerea comportamentelor dezirabile sau problematice ale copiilor,
    • Sa anticipati raspunsurile copiilor si sa va adaptati propriul comportament in functie de acestea,
    • Sa priviti lucrurile pe termen lung, astfel incat, prin metodele folosite, sa incurajati dezvoltarea emotionala si sociala a copiilor,
    • Sa aveti la indemana metode practice de actiune pe care sa le puteti folosi imediat in situatii concrete,
    • Sa intelegeti si sa renuntati la eventualele obiceiuri si metode neeficiente de disciplinare.

Va vor sustine pe parcursul acestui demers cateva principii de baza in psihologia copilului:
    • Copiii sunt diferiti, de aceea metodele de disciplinare care functioneaza si dau rezultate sunt diferite de la un copil la altul.
    • Comportamentele copiilor se invata, ceea ce inseamna ca ii putem invata pe copii noi comportamente, mai adecvate, in locul celor nedorite.
    • Orice comportament se poate explica, are o cauza, pe baza careia putem gasi cele mai potrivite solutii.
    • Orice comportament al copilului ne transmite un mesaj despre nevoile lui, abilitatile pe care le are, sprijinul pe care are nevoie sa-l primeasca de la noi. El reflecta ceea ce a invatat copilul pana atunci.

Ne dorim sa il invatam pe copil sa fie responsabil, autonom, sa ia decizii corecte, sa aiba incredere in sine – si nu sa raspunda la comenzi si sa reactioneze din frica. Putem face acest lucru daca adoptam un stil parental bland dar ferm, care sa fie atent atat la nevoile copilului cat si la standardele de comportament, daca il tratam pe copil cu respect, indiferent cat de nerespectuos este comportamentul lui.

Este important de asemenea sa ii oferim copilului siguranta si predictibilitatea de care are atata nevoie, prin consecventa reactiilor noastre si a asteptarilor noastre fata de ceea ce face. Poate mai mult decat orice, este important sa ne centram pe ceea ce face copilul bine, si sa incurajam incercarile sale. Este mai usor sa prevenim decat sa reparam, si este mai usor sa mentinem ceea ce deja merge bine.
Un copil ne ofera milioane de sanse sa ne bucuram, sa apreciem ceea ce face, sa fim mandri de el. Orice copil are nevoie de sprijin, incurajare si invatare pentru a dezvolta tot ce este mai bun in el.
Disciplinarea inseamna mai mult decat gestionarea comportamentelor copilului. Inseamna un proces de lunga durata, prin care de fapt dezvoltam o relatie in care ambele persoane (si parintele si copilul) se adapteaza continuu unul la celalalt, se cunosc, se dezvolta.. si se simt bine.
Invitatia noastra este de a experimenta metodele propuse aici. Verificati modul in care ele functioneaza in familia dvs., urmarind efectele pe care le au asupra comportamentelor copilului. Comparati cu alte metode pe care le-ati intalnit in experienta dvs. sau pe care le-ati aplicat deja.

Pastrati in minte ca o metoda de disciplinare poate fi considerata eficienta daca:
    • Il invata pe copil ce sa faca, ce se asteapta de la el.
    • Incurajeaza si mentine comportamentele agreate in familie.
    • Construieste o relatie bazata pe incredere si respect intre parinte si copil.
    • Dezvolta increderea in sine a copilului si simtul raspunderii.

Pentru mai multe informatii despre subiect, comandati audiobook-ul Copilul tau e disciplinat? ®

Articol preluat de pe Smartbox Family.