Ce trebuie să ştim despre ucenicia la locul de muncă? (I)

- angajatorul se obligă ca, în afara plății salariului, să asigure formarea profesională a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate și

- ucenicul (persoană de peste 16 ani) se obligă să se formeze profesional și să muncească în subordinea angajatorului respectiv.

Astfel, angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie au obligația să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază îşi au sediul, respectiv domiciliul (în cazul angajatorilor persoane fizice), locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie, comunicând și condițiile speciale de acces pentru ocuparea acestor locuri de muncă. Comunicarea către organele competente se face prin completarea de către angajator a unui formular al cărui format este prevăzut în legislație (Anexa 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă) şi care cuprinde următoarele mențiuni:

- la rubrica “Denumirea ocupaţiei” se adaugă şi sintagma “CU”, care provine de la prescurtarea “contract de ucenicie”;

- codul COR (şase caractere) specific ocupaţiei pentru care se încheie contractul de ucenicie;

- la rubrica durata încadrării în muncă se va completa durata contractului de ucenicie în funcţie de nivelul de calificare.

Un astfel de contract se încheie întotdeauna pe o perioadă determinată datorită specificului său. În plus, ucenicul va beneficia de dispozițiile aplicabile celorlalți salariați în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice statutului său. Întrucât este un contract individidual de muncă de tip particular, organizarea, desfășurarea și controlul activității de ucenicie sunt reglementate prin lege specială, respectiv Hotărârea nr. 855/2013 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă (denumită în continuare ”Norme”).