Dana Tudor: De la imposibil, la inevitabil

 Mai mult decat well-being

Unul din visele oricaruia dintre noi este sa ajungi sa faci ceea ce iti place. Sa iti transpui pasiunea in munca si in rezultate constructive pentru ceilalti. Sa fii bine muncind. Pentru unii, pare un vis doar. Pentru altii, cei care si-au urmat visul pe un drum poate de multe ori nebatatorit, nu este doar posibil. Este un mod de a fi, de face! Un firesc.

Dana Tudor este un astfel de exemplu si ne demonstreaza toate acestea prin ceea ce face zilnic, ajutand ca well-being sa devina o marca. O marca de viata.

Un interviu cu Dana Tudor despre branding, well-being, HR si mai ales despre cum imposibilul devine cotidian.

„ ...sa folosim comunicarea in sprijinul programelor de well-being (...)  disonanta intre volumul impresionant de pasiune si de timp investit de departamentele de resurse umane pentru a crea si dezvolta programe de well-being si gradul scazut de „wow” al formei pe care o ia comunicarea acestora.”

Learning Network: Doamna Tudor, in aprilie, sunteti gazda singurului workshop dedicat brandingului programelor de well being. Ce inseamna, mai exact, acest concept de branding al programelor de well-being?

Dana Tudor: Inseamna sa folosim comunicarea in sprijinul programelor de well-being pentru a avea un impact sustenabil in cadrul companiei, pentru a crea entuziasm in randul angajatilor - nu unul generat de un context singular, ci unul care sa devina obicei. Ne dorim o zi de deconectare, pentru ca maine sa revenim la birou in aceeasi atmosfera, cu aceleasi comportamente, sau o viziune strategica, aliniata cu spiritul si cultura organizatiei si care, pas cu pas, sa aduca schimbari vizibile in cadrul companiei?

L:N.: De unde a pornit necesitatea crearii si implementarii conceptului de branding al programelor de well-being?

D.T.: Am obsevat doua lucruri care mi-au hranit inspiratia in crearea acestui program. Primul este dat de existenta unor proiecte punctuale de well-being care nu au suficienta forta pentru a transmite un mesaj puternic, unitar, in cadrul organizatiei. Ori, mai intai, logic este sa integrezi o astfel de initiativa intr-un concept „rotund”. De exemplu, eu am o revista online. Este ca si cum as scrie un articol, maine altul si la final vad eu ce revista rezulta, in loc sa am mai intai bine formulat un concept editorial intr-un anumit spirit, cu un anumit fir rosu, in functie de care sa imi gandesc toata comunicarea ulterioara: interviurile, campaniile, etc. Cel de-al doilea aspect priveste disonanta intre volumul impresionant de pasiune si de timp investit de departamentele de resurse umane pentru a crea si dezvolta programe de well-being si gradul scazut de „wow” al formei pe care o ia comunicarea acestora, care merita slefuit si augmentat.

L:N.: Ce ati identificat ca fiind problema sau problemele cele mai importante privitoare la programele de well-being si, mai ales, la implementarea acestora si cum puteti contribui la rezolvarea lor?
D.T.: Din punctul de vedere al comunicarii, am observat mai multe aspecte, din care mentionez mai jos doar cateva:

• amanarea implementarii unui astfel de program pentru ca dureaza foarte mult timp gasirea raspunsului la intrebarile: ce, cum si de ce sa facem?
• neexploatarea la maxim a potentialului de diseminare interna pe care o are un astfel de program, fara ca aceasta sa insemne alocarea unui volum important de resurse in plus;
• existenta unor solutii de prezentare si organizare a informatiei insuficient rafinate, de exemplu in cazul newsletterelor.

„ ...proiectele departamentelor de HR sunt o resursa pretioasa, cu toate acestea ignorata (...) Sunt uluita de multe ori sa observ ca angajatii companiilor cunosc prea putine lucruri despre produsele sau serviciile acestora, nemaivorbind de valorile organizatiei in care lucreaza.”

L:N.: Cum definiti dumneavoastra comunicarea strategica si care considerati ca sunt lipsurile sau problemele existente in acest moment in Romania in ceea ce o priveste?

D.T.: Comunicarea strategica este aceea construita pornind de la strategia de business a companiei, pentru a sustine atingerea obiectivelor acesteia. Problemele difera in functie de tipul de companie despre care vorbim. In cazul corporatiilor, fara a generaliza, ceea ce am observat eu este ca sunt multe situatii in care proiectele departamentelor de HR sunt o resursa pretioasa, cu toate acestea ignorata atunci cand este formulata comunicarea strategica a companiei si ulterior.

L:N.: Cum se raporteaza comunicarea strategica la conceptul de branding al programelor de well-being?

D.T.: Consider ca este important sa nu fie doua linii paralele, ci care sa se intersecteze in cat mai multe puncte: valori, misiune, stil, acel asa-numit „brand canvas” etc. Iti dau un exemplu. Daca am o companie ce fabrica un anumit tip de produse, m-as intreba cum pot crea un program de well-being in care sa integrez si produsele respective si m-as uita cum este compania mea promovata in piata, pentru a crea un mesaj compatibil. Sunt uluita de multe ori sa observ ca angajatii companiilor cunosc prea putine lucruri despre produsele sau serviciile acestora, nemaivorbind de valorile organizatiei in care lucreaza. 

L:N.: Imaginati-va, va rog, ca reprezint board-ul. Care sunt principalele dumneavoastra argumente, evident, in sens general si generalist, ca eu sa accept ca un proiect de well-being sa fie implementat in companie?

D.T.: „Stimate board, programul pe care ti-l propun este solutia pentru a rezolva acest aspect legat de resurse umane care ne doare foarte tare si are impact asupra business-ului. Ne aduce nu doar rezolvarea problemei, ci alte cateva beneficii importante: contribuie la reputatia noastra ca angajator si, pentru tine ca board, in mod special, la perceptia de leadership vizionar pe care o ai in piata.” As spune acest lucru dupa ce m-am consultat, in prealabil, informal, cu fiecare membru al boardului, pentru a lua feed-back si a vedea care sunt punctele „sensibile” care ar creste sansele ca proiectul meu sa fie aprobat si pe care le-as adresa in argumentantia mea.

„Vorbeste despre tine! Altfel, ne lasi pe noi, ceilalti, sa ne formam propriile pareri. E pacat de munca, de rezulatele si de pasiunea ta! (...) Acum sapte ani de zile, cand vorbeam cu manageri de HR si directori de dezvoltare din multinationale despre acest concept, auzeam de multe ori cuvantul „imposibil”.”

L:N.: Se stie. Fiecare profesionist si fiecare profesie are secretul sau pe care nu il dezvaluie nimanui. In acelasi timp, fiecare profesionist poate reprezenta sau reprezinta un profesor. Impartasiti-ne, va rog, cateva tipsuri pentru crearea unui brand HR puternic si de impact.

D.T.:

• Nu merge pe carari batatorite. Sunt calea sigura spre mediocritate!
• Uita-te la ceea ce ai tu unic. Sigur ai!
• Vorbeste despre tine! Altfel, ne lasi pe noi, ceilalti, sa ne formam propriile pareri. E pacat de munca, de rezulatele si de pasiunea ta!
• HR inseamna resurse umane. Fii in mod sincer despre oameni, incepe sa construiesti de acolo! 

L:N.: Cum vedeti dumneavoastra in prezent statusul din punct de vedere al implementarii, dezvoltarii si inovarii sectorului de well-being la nivel organizational ?

D.T.: Este extraordinar faptul ca sunt facuti pasi inainte si salut companiile care fac pionierat in aceasta directie in Romania. In strainatate, exista o intreaga industrie dedicata wellbeingului organizational, in cadrul careia s-au dezvoltat deja nise, ceea ce reprezinta un reper al punctului unde vom ajunge si noi, la un moment dat. Piata se dezvolta, deocamdata, destul de lent, la nivel local, dar mai bine mai tarziu, decat niciodata! Acum sapte ani de zile, cand vorbeam cu manageri de HR si directori de dezvoltare din multinationale despre acest concept, auzeam de multe ori cuvantul „imposibil”. Acum as spune ca dezvoltarea sectorului de well-being este inevitabila.

L:N.: Care sunt, in opinia dumneavoastra, acele ''ingrediente'' absolut necesare pentru ca un proiect sa inspire?

D.T.: Sa raspunda nevoii de sens a publicului tinta. Sa fie portdrapelul unui vis sau al unor valori ale acestuia. Ce diferenta este intre situatia in care te invit la un maraton si cea in care te invit la „Anul unicornului”, ca tot vine in cateva zile la Bucuresti?

„Imi propun sa fiu alaturi de departamentele de HR pentru a structura, planifica si maximiza impactul proiectelor lor de wellbeing, comunicare interna sau employer branding. (...) Sunt deosebit de norocoasa sa fiu aproape de ceea ce s-ar numi „career well-being”. ”

 L:N.: Cum intentionati sa dezvoltati pe viitor conceptul care face obiectul evenimentului din aceasta luna?

D.T.: Imi propun sa fiu alaturi de departamentele de HR pentru a structura, planifica si maximiza impactul proiectelor lor de wellbeing, comunicare interna sau employer branding.

L:N.: Ce inseamna pentru dumneavoastra personal well-beingul si in ce se traduce aceasta in derularea si principiile activitatii si vietii dumneavoastre?

D.T.: Sunt la un moment in viata mea in care echivalez destul de mult well-beingul cu starea din care fac lucrurile copiii: sunt autentici fata de dorintele lor, traiesc cu bucurie in prezent, isi asuma in mod firesc si deloc egoist ca sunt cele mai importante fiinte din viata lor, stiu, intuitiv, ce activitati si ce mancare le face bine. Sunt deosebit de norocoasa sa fiu aproape de ceea ce s-ar numi „career well-being”: sunt implicata in proiecte pe care le fac cu pasiune si datorita carora ma dezvolt, atat la nivel profesional, cat si uman, multumita lor si mai ales oamenilor speciali implicati in ele, clientii mei!

L:N.: Facand din nou un exercitiu de imaginatie. Am un proiect de well- being pe care vreau sa il implementez intr-o companie. De ce sunteti dumneavoastra persoana de care am nevoie ca acest lucru sa se intample?

D.T.: Te ascult cu un ochi obiectiv, atent, curios pentru a te sustine sa iti clarifici conceptul si sa gasesti cele mai bune forme pe care le poate lua acesta, pe care sa le pui intr-un plan clar, compatibil cu resursele si obiectivele tale. 

L:N.: Dana Tudor, profesionistul, in 3 cuvinte: 

D.T.: Energie, etica, constructie.

 L:N.: Dana Tudor, omul, in 3 cuvinte: 

D.T.: Bunatate, incredere, curiozitate.