De ce ne certam la serviciu?

Cui nu ii e teama de conflictele la locul de munca? Poate certaretilor, desi probabil si lor. Daca fiecare angajat este responsabil pentru actiunile sale si pentru urmarile – armonioase sau “razboinice" – acestora fata de colegi, managerii au in plus si sarcina de a rezolva, aplana, certurile si tensiunile din organizatie. Stim cu totii, intuitiv si din experienta, ce inseamna aceste lucruri. Dar de unde se naste, pana la urma, conflictul la serviciu?

“Razboiul” poate incepe ca o simpla plangere sau o contrazicere. In unele cazuri astfel de chestiuni se rezolva fie treptat, fie dispar in mod natural. Cu toate acestea statisticile arata ca aceste probleme ocupa o mare parte din timpul managerului si se petrec destul de frecvent. Aceste situatii pot escalada intr-o asemenea masura ca cele doua (sau mai multe) parti implicate ajung sa nu mai fie in stare sa lucreze impreuna.

Ele incep sa ridice obiectii - din motive, de fapt, subiective - cu privire la felul in care munceste “dusmanul”. Se pierde  atmosfera de camaraderie, apare stresul, dispare entuziasmul pentru proiect, ceilalti colegi resimt tensiunea si sunt afectati indirect de ea, se creeaza simpatii sau antipatii pentru un punct de vedere sau celalalt, astfel ca, in cele din urma, totul cascadeaza pana la lipsa de productivitate si randament.

Certurile si presiunea la locul de munca sunt diferite si totusi la fel, indiferent de organizatie. Aceasta in sensul in care cauzele sunt aceleasi, independent de forma si detaliile specifice contextului (personalitatea oamenilor, valorile lor, tipul de munca etc.)

Care sunt, asadar, paiele care aprind si intretin focul disputelor in organizatii?

Motivatia si implicarea

Daca unii colegi isi gasesc menirea in organizatia respectiva, daca munca pe care o fac ii implineste cu adevarat, acest lucru nu trebuie sa fie valabil pentru toata lumea. Este posibil ca membrii echipei cu care lucreaza acesti entuziasti sa fie mai demotivati, mai putin implicati emotional in ceea ce fac; prin urmare este foarte plauzibil ca diferenta de investitie in proiectele echipei sa dea nastere la tensiuni.

Lipsa alegerii

Se spune ca prietenii si sotul/sotia ni-i alegem, in timp ce rudele si colegii se suporta. Desigur ca problema nu trebuie pusa atat de drastic intotdeauna insa, fireste, comunitatea de la locul de munca este una pe care o gasim deja formata. Conflictele sau armonia din organizatie depind de “energia buna” care se creeaza intre colegi, de cat de dispusi sunt acestia sa investeasca in buna intelegere, odata aflati laolalta.

Ierarhia

Truism: sefii care nu stiu sa se poarte cu angajatii lor ii streseaza pe acestia din urma. La propriu. Managementul de proasta calitate al echipelor aduce cu sine nu doar disfunctii la nivel profesional, dar si tensiuni, demotivare, stari emotionale negative pentru membrii organizatiei.

Interdependenta

In majoritatea covarsitoare a cazurilor (in toate cazurile?) munca este una de echipa; sau macar una de/in grup. Se folosesc resurse comune, se impart spatii de lucru, sarcinile de serviciu presupun o inlantuire de actiuni in care sunt implicati, in diferite feluri si momente – mai multi colegi. Relatia fireasca de interdependenta poate presupune un echilibru fragil. Cand el este afectat apare si riscul conflictului.

Comunicarea

Sau, mai exact, lipsa ei... Discursurile agresive, lipsa de respect in conversatie, lipsa ascultarii active, subiectivismul in dialog, comunicarea opaca, toate acestea sunt premise evidente pentru certuri.

Diferentele

Oamenii au profile psihologice diferite, valori care ii pot separa, preferinte, sensibilitati mai mici sau mai mari, mai “altfel”. Acestea nu se pot lasa cu totul la usa serviciului cand incepe ora de lucru. O proasta gestionare a lor aduce cu sine dispute si tensiuni.

Se pare, potrivit studiului lui Thomas  & Schmidt din anii ’70, ca un manager tipic petrece cam 30% din timp rezolvand conflictele din organizatie. In anii ’90 insa, un altul (Watson & Hoffman) vine cu o statistica ingrijoratoare: peste 40% din timpul unui manager este alocat acestui lucru (am “evoluat”).

Ce poate face un manager pentru a solutiona probleme de acest fel? Vom vedea in continuarea de saptamana viitoare a articolului.

(Traducere si adaptare de Irina-Gabriela Buda dupa http://www.business-marketing.com/what-is-workplace-conflict.php)