fbpx Hormonii si organizatiile: ce ne impinge spre schimbare? | Learning Network Mergi la conţinutul principal

Hormonii si organizatiile: ce ne impinge spre schimbare?

In viata ai momente in care astepti cu nerabdare schimbarea – cand iti iei o locuinta noua, ai schimbat  job-ul cu unul mai bun, pleci in vacanta – si cand esti paralizat de frica schimbarii – iti este frica de desfiintarea postului pe care il ocupi, iti este frica de urmatorul interviu de evaluare cu seful tau.

In consecinta, schimbarea “vine la pachet” fie cu eustres, fie cu distres. Eustres este stresul asociat evenimentului ce degaja placere, nerabdare, bucurie. Distresul este asociat stresului negativ, ingrijorarilor,spaimelor, fricilor.

Eustresul degaja endorfine. Distresul secreta cortizol si alti hormoni nocivi organismului.

Endorfinele sunt nişte hormoni pe care şi-i secretă singur organismul şi care au rol analgezic şi efecte benefice asupra stărilor afective.

Sentimentul dobândit de neputinţă - mentalitatea de victimă, de inadecvare - îi creează individului senzaţia că şi-a pierdut controlul şi-i accentuează considerabil starea de stres. Prelungirea senzaţiei de neputinţă face ca organismul să secrete în exces hormonul numit cortisol, care afectează negativ capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu infecţiile sau cu anumite forme de cancer. De asemenea, duce la scăderea aportului de dopamină de care are nevoie creierul - o substanţă care ajută la combaterea stărilor depresive.

In consecinta, orice proces de schimbare genereaza intr-o masura mai mare sau mai mica o anumita cantitate de stres, fie acesta pozitiv sau negativ.

In timp, s-a constatat ca fiecare persoana are un grad de toleranta mai mare sau mai mic la stres-ul negativ, in functie de constitutia sa fizica, psihica si de expereintele avute de-alungul timpului.

Ce anume genereaza acest stres negativ? Frica.
Acest sentiment este crescut si hranit de liderii acestei lumi de multe mii de ani si au fost dezvoltate o multitudine de forme si de mijloace de a mentine si creste teama si frica in randul oamenilor. De la religia traditionala pana la new media si social media (noua religie a secolului XXI).

Este suficient sa deschizi jumatate de ora televizorul si sa-l pui pe stiri ca sa te lamuresti. Frica conduce lumea. Frica ca nu ajung banii, ca nu ajunge petrolul, ca nu este destula apa, ca nu avem…ca nu este destul…

OK, acest lucru va trebui sa se schimbe si inca destul de curand. In primul rand datorita impactului imens de mare pe care il are starea de frica si de distres in ceea ce inseamna starea de sanatate.

Deci am vazut cum reactionam la schimbare, prin stres, fie acesta pozitiv sau negativ, dar mai mult negativ decat pozitiv.

Cu toate astea ce ne impinge sa facem schimbari in viata, chiar si atunci cand ne asumam riscuri mari?

Raspunsurile ar fi cam asa:

  • Frica cumplita de o situatie mult mai grava daca nu se intreprinde ceva
  • Dorinta de a inlatura plictiseala/sau dorinta de adrenalina
  • Oportunitatea zarita la un moment dat de a obtine un castig neasteptat
  • Spiritul de aventura

Cu siguranta ca fiecare cititor mai poate adauga ceva, in functie de ceea ce il anima pe el sau pe ea.

Acuma in mediul corporatist, evident este folosita frica. Frica “de mai rau”.

Daca nu facem asta acum, imediat, va fi mai rau de atat nu peste mult timp”! Aceasta este una dintre explicatiile cele mai des intalnite.

Personal cred ca noi ca si popor mai usor ne mobilizam la rau decat la oportunitatea de a avea ceva mai bun. Mai usor ne misti din loc aratandu-ne vatraiul decat covrigul.

Mediul corporatist nu face exceptie de la regula. Pune raul inainte sau coercitia ca sa te impinga sa faci ceva anume, sa accepti o schimbare sau cel putin sa nu te opui.

Si, daca este sa fim sinceri cu noi insine, observam ca, desi oamenii zic ca o accepta, ei se opun, intr-un mod orarecum original. Si anume prin lipsa de reactie. Adica nu fac nimic. Zic ca tine si nu fac nimic.

Ca si in epocile in care navaleau turcii peste noi. Ne retrageam in muntii si stateam acolo pana fie plecau aia ca nu aveau ce manca, fie se plictiseau…si tot plecau pana la urma. Si atunci coboram si noi din munti si o luam de la capat.

De felul nostru ca popor suntem conservatori. Dar este si ceva bun aici. Altfel nu am fi rezistat atatea mii de ani. 

Singura strategie buna sau castigatoare este sa stai – oricat ar dura – si sa le explici ce si cum. Daca nu vezi nicio urma de entuziasm autentic, atunci fii convins ca “nu au cumparat”. Nici ideea si schimbarea cu atat mai putin.

Acest simptom are un singur leac: comunicare, comunicare, comunicare! Si cand spun asta nu am in gand in niciun fel “manipulare”. Acest lucru este exclus si atat de nociv incat ma cutremur numai la acest gand.

Explicati care sunt avantajele si riscurile. Fiti sincer si deschis. Si discutati oricat de mult ar dura si nu renuntati.

Oricum schimbarea doare, asa nu este cazul sa o faceti si mai dureroasa. Insa fiti convinsi ca dupa aceea vine si bucuria.

 

 

Categorie

Catalin Ionescu, unul dintre cei mai cunoscuti consultanti si traineri din Romania, experienta  de peste 22 de ani, din care 14 ani petrecuti... vezi profilul complet

Adaugă comentariu nou

Text simplu

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
  • Adresele Web și E-mail sunt transformate automat în legături.