Învățarea este un comportament care se învață

Mulți oameni cred că abilitatea de a învăța reprezintă o chestiune care ține de nivelul de inteligență. Astfel, pentru ei, învățarea este o trăsătură fixă, precum este culoarea ochilor, de exemplu. Pur și simplu, eșți născut să poți învăța sau nu. Așa că de ce să te mai chinui să devii mai bun?

Din acest motiv, se tinde să se trateze destul de superficial învățarea, crezându-se că meritul exclusiv pentru a deveni mai bun la ceva este practica, fără să se ia în considerare rolul învățării în acest aspect. Conform Harvard Business Review, din ce în ce mai multe cercetări și studii indică faptul că cei care învață se fac, nu se nasc. Cu toții putem deveni mai buni la a deveni mai buni. Cu toții ne putem îmbunătăți abilitatea de a învăța. 

Spre exemplu, Marcel Veenman a descoperit că, în cazul perfecționării unei abilități, concentrarea asupra modului în care înțelegem ceea ce învățăm este cu 15% mai importantă decât inteligența nativă. 

Prin urmare, cum ne putem îmbunătăți abilitățile de învățare? Iată 3 modalități:

1. Organizează-ți obiectivele și scopurile

Învățarea efectivă seamănă foarte mult cu project management-ul. Pentru a ne dezvolta o arie de expertiză, mai întâi, trebuie să ne stabilim scopurile și obiectivele în privința a ceea ce vrem să învățăm și, apoi, strategiile prin care să le și atingem. O abordare exactă și țintită asupra învățării ajută de asemenea și în depășirea sentimentelor și emoțiilor asociate, cele mai multe de îndoială și temeri. Albert Bandura, psiholog la Stanford, spune că acestea ne pot priva foarte rapid de abilitatea de a învăța ceva nou. În plus, mai spune el, oamenii care au scopuri bine definite asupra învățării îi depășesc net pe cei confuzi în privința asta sau care, pur și simplu, în privința scopului, se mulțumesc cu sintagma "să fac o treabă bună."

2. Gândește-te la gândire

Metacogniția este crucială pentru abilitatea de a învăța, iar experții o definesc ca fiind "gândirea la gândire". Ea înseamnă să fii mult mai atent și interogativ în privința a cum știi ceea ce vrei să știi. Această presupune să îți adresezi întrebări precum: Înțeleg cu adevărat ideea asta? Pot să o explic altcuiva? Care îmi sunt scopurile? Am nevoie de mai multe cunoștinșe de bază? Sau am nevoie de mai multă practică?
Atunci când vorbim de învățare, una dintre cele mai mari probleme este aceea că oamenii nu se implică foarte mult în metacogniție și nu se opresc să se întrebe dacă înțeleg cu adevărat un concept sau o abilitate.

3. Reflectează la învățare

Există o anumită contradicție în învățare. Aceea că este nevoie să o lăsăm deoparte pentru a o înțelege. Cum ar fi, spre exemplu, atunci când ne detașăm de o problemă, deseori, învățăm mai multe despre ea. 
Învățarea beneficiează de pe urmă reflecției. Iar acest timp de reflecție necesită un moment de liniște cognitivă, de introspecție pentru a ne implica în deliberarea concentrată.  Iar somnul reprezintă un exemplu extraordinar în acest sens. De exemplu, un studiu arată că o noapte bună de somn reduce timpul de practică cu 50%. 
Liniștea cognitivă reprezintă și răspunsul pentru care ne este atât de dificil să învățăm atunci când suntem stresați sau furioși. Atunci când sentimentele pun stăpânire pe creierul nostru, devenim incapabili de reflecție sau deliberare.

În definitiv, vestea bună din toate acestea, atât pentru indivizi, cât și pentru organizații, este aceea că învățarea este un comportament învățat. 
A învăța rapid nu înseamnă că ești cea mai deșteaptă persoană din încăpere.
Înseamnă că ai învățat cum să înveți!

referință: Harvard Business Review