Invatarea nu va mai fi niciodata la fel (1)
Schimbarea. Atat de placuta de unii, atat de temuta de altii. In orice caz, necesara. Dezvoltarea din ultima vreme atat din domeniul tehnologiei, cat si in modul nostru de a intelege creierul uman si procesele de invatare a creat terenul ideal si fundamentul de lucru pentru o schimbare exponentiala. In acest fel, oportunitatile aparute se confunda cu intrebarile legate de ce avem nevoie sa invatam, cum si, in final, care ne va ramane potentialul dupa ce ne eliberam de modele si metodele atat de indelung folosite.
Va prezentam azi prima parte a predictiilor referitoare la cum va arata invatarea si cum vom invata in viitor. Unele dintre ele, deja si-au depasit stadiul de predictii si, pe zi ce trece, devin practici. Altele, oricat ar parea de putin probabile sau de socante, se pregatesc sa isi faca intrarea. Toate privesc insa doar doua cai de evolutie: cea tehnologica si cea umana, inclusiv ceea ce stim despre modul in care operam la nivel intern. In final, cele doua cai vor converge, formand una singura. Dar, pana atunci, azi, despre calea tehnologica a invatarii viitorului. Ce alta modalitate mai nimerita de a intampina Learning Network Festival decat o discutie despre viitorul invatarii?
1. Instrumentele de imbunatatire a realitatii vor transforma mediul de invatare.
Instrumentele de training din prezent sunt limitate la ce poate fi creat sau ilustrat direct din lumea reala. Acest lucru, in mod tipic, limiteaza instrumentele la urmatoarele dimensiuni- hartie, imagini si video. Cu mici exceptii vorbind de 3D.
Realitatea augumentata (AR) si cea virtula (RV) pot sterge limitele pe care instrumentele traditionale le-au intampinat. AR se refera la acele tehnologii care pot suplimenta cu un suport contextual sau cu informatii mult mai explicite ceea ce vedem, citi sau auzi. VR elimina complet partea "reala", introducandu-l pe cel care invata intr-o lume virtuala totala. In timp ce aceste tehnologii au fost rectificate in lumea jocurilor si in experimentul Google Glass, ele detin intregul potential de a revolutiona complet trainingul.
2. Indiferent de locul in care se vor afla, oamenii vor invata in mod colaborativ.
Structura traditionala a claselor din vest a descurajat invatarea de tip social prin incadrarea celui care preda ca fiind sursa centrala a cunoasterii. Proiectele de tip colaborativ au inregistrat o crestere in ultimele decenii, dar, chiar si asa, concentrarea rezida inca pe procesul de executie a proiectului si nu chiar atat de mult pe invatarea pura.
Experimente variate, cum a fost cel condus de catre profesorul de educatie tehnologica de la Universitatea Necastle, Sugita Mitra, a aratat cum copiii invata unii de la ceilalti, chiar si in absenta profesorului. Conform profesorului Sugita, "educatia este un sistem auto organizat in care invatarea este un fenomen emergent". Altfel spus, nu este intotdeauna necesar ca profesorul sa fie prezent pentru a organiza procesul de invatare. Tehnologia poate creste la nivel global scopul invatarii de tip social. In prezent, colaborarea sociala- servicii de video internet, social media, videoconferinte- poate ajuta, dar, in principal, acestea sunt instrumente si ele nu pot promova invatarea daca aceasta nu este angajata in mod specific asupra unui scop.
3. Inteligenta artificiala va alunga plictiseala intelectuala.
Automatizarea s-a concentrat pe operatiunile mecanice, atat pentru urmarirea unor costuri mai scazute, cat si pentru ca masinile pot executa mult mai repede, mai sigur si mai sigur decat oamenii actiuni repetate si functii potential periculoase. Exista oricum numeroase locuri de munca care implica munca intelectuala de tip rutinier, mai degraba decat cea fizica, carora inca automatizarea nu li s-a adresat. Asadar, cum vom invata si ce vom invata va deveni cu mult mai concentrat. Intrebarea este: putem folosi tehnologia sa sporim abilitatile si posibilitatile creierului nostru?
4. Ne vom maximiza potentialul mental cu dispozitive purtabile si implanturi neuronale.
Dispozitivele purtabile pot lua multe forme. Ele pot imbunatati performanta sau ne pot ajuta sa dormim mai bine. Cel putin, ne pot oferi informatii despre starea noastra, in asa fel incat sa stim ce este mai potrivit sa mancam sau sa ce activitati sa efectuam pentru a ne relaxa si odihni. Acestea dispozitive sunt mai larg raspandite ca folosire in afara corpului uman, dar, in final, ne-am putea bucura de beneficiile acestora fiind implantate in creier. Variantele de realizare din gama dispozitivelor sub forma de implant variaza de la sonde simple, pana la conceptul de tip „dantela neuronala“, realizat prima data de catre scriitorul de science-fiction Iain M. Banks. Ultima varianta a acestui concept integreaza in mod eficient AI cu creierul.
Saptamana viitoare, vom explora viitorul invatarii urmarind calea umana.
