fbpx Irina Toma, viitorul presedinte al Romaniei ?(II) | Learning Network Mergi la conţinutul principal

Irina Toma, viitorul presedinte al Romaniei ?(II)

Povestea Irinei a inceput saptamana trecuta aici: Irina Toma, viitorul presedinte al Romaniei ?(I). Citeste in prima parte a interviului cine este si ce face Irina, pentru ca in aceasta a doua parte vei vedea si ce viseaza ea, dar si cum vede Romania la cei 26 de ani pe care ii are:

Luiza Pirvulescu: Ce iti doresti in viitor din punct de vedere profesional? Unde te vezi peste 5 ani, ca sa folosesc o intrebare tipica?

[[{"fid":"2344","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"221","width":"330","style":"float: left; margin: 2px;","alt":"Viitorul","title":"Viitorul","class":"media-element file-default"}}]]Irina Toma:Munca pe care o fac acum mi-a dat multa incredere in ideea ca si actori foarte mici si aparent fara semnificatie pot sa schimbe lumea din jur mult mai mult decat isi imagineaza. Chiar daca lupta e grea, chiar daca multe campanii nu reusesc imediat sa aduca schimbare si chiar daca schimbarea sociala se face in decenii, eu cred ca exista speranta. Deci, pe viitor vreau sa continui sa merg si mai departe in calatoria mea de a invata cum sa “salvez lumea”. Pe de o parte, vreau sa ii ajut pe cei din jur sa fie mai “empowered” asupra destinelor lor si asupra lucrurilor pe care vor sa le schimbe prin advocacy, actiune directa si protest proactiv si pasnic. Pe alta parte, eu insami vreau sa invat despre mai multe proiecte si tehnici interpersonale de aducere a schimbarii valorilor din jur. Sper ca peste 5 ani sa fi reusit sa pun pe picioare un proiect social propriu, ori o ferma-centru-cultural pentru a promova valorile sociale si ecologice ale permaculturii... sau un proiect regional de reabilitare socio-economica prin re-impadurire... ori un serviciu de training pentru activisti… Am foarte multe idei, deci sa vedem pe care dintre ele o sa reusesc sa le realizez.

"In Romania eu vad foarte mult potential si foarte multe posibilitati de imbunatatire a conditiei vietii, in ciuda sentimentului de blazare si lipsa de speranta pe care il simt de fiecare data cand ma intorc."

L.P.: Ce inseamna Romania pentru tine? Ce probleme vezi aici? Dar aspecte pozitive?

I.T.: Sunt legata de Romania foarte profund. Chiar daca locuiesc in Olanda momentan, sunt cu sufletul in tara mea si incerc sa ma implic de la distanta cat pot, cu lucruri mici, in viata civica de acasa. Eu vad foarte mult potential si foarte multe posibilitati de imbunatatire a conditiei vietii, in ciuda sentimentului de blazare si lipsa de speranta pe care il simt de fiecare data cand ma intorc. S-au intamplat multe rele in ultimii 25 de ani in Romania, si inainte, si oamenii au renuntat la cel mai important lucrur si anume speranta si sentimentul de responsabilitate proprie pentru situatia din jur. Comunismul pare sa fi ucis simtul de comunitate; eu vad ca multi asteapta ca schimbarea sa vina din afara – de la conducatori, de la UE etc, dar uita sau nu au curajul sa spuna NU, sa se organizeze sa schimbe ceva, sa creeze alternative. Romania are, bineinteles, si multe probleme foarte grave in ceea ce priveste [[{"fid":"2343","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"221","width":"330","style":"float: right; margin: 2px;","alt":"Romania proteste","title":"Romania proteste","class":"media-element file-default"}}]]sistemele publice de educatie, sanatate si asa mai departe, care necesita o schimbare de pozitionare a Romaniei pe plan international. Trebuie sa ne raportam si la tarile din jur, sa vedem ce fac altii bine, cum au reusit alte tari sa se ridice sau sa fie mai puternice pe plan intern si sa intelegem ca “avem cu ce”, trebuie numai sa ne dorim mai mult si sa fim schimbarea pe care vrem sa o vedem in jur.

"Cred ca mama are multe probleme in a justifica prietenilor de familie si rudelor alegerile pe care le-am facut eu." 

De asta mi se par atat de importante ultimele schimbari in societate civila Romana din ultimii ani – mobilizarea societatii pe subiectele Rosia Montana, exploatarea gazelor de sist, campaniile impotriva reglementarilor pentru partidele politice mi se par esentiale si imi dau un semnal ca ceva incepe sa se schimbe si acasa, cel putin in randul noi generatii. Este doar un inceput, mai este incredibil de multa munca pana cand aceste actiuni vor prinde roade dar asa au ajuns si societatile vestice la nivelul de protectie a drepturilor de care se bucura acum – prin actiune sociala. Suntem, deci, pe drumul cel bun si de asta am si atatea motive de speranta.

"Vad ca multi asteapta ca schimbarea sa vina din afara – de la conducatori, de la UE etc, dar uita sau nu au curajul sa spuna NU, sa se organizeze sa schimbe ceva, sa creeze alternative."

L.P.: Le-ai spus prietenilor cand ai plecat din tara ca atunci cand o sa te intorci o sa vii ca presedinte [[{"fid":"2342","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"221","width":"330","style":"margin: 2px; float: right;","alt":"Irina Toma","title":"Irina Toma","class":"media-element file-default"}}]]al Romaniei. De ce? Cum ai vrea sa schimbi Romania?

I.T.:Cand am plecat le-am spus tuturor ca voi deveni presedinte si ca voi veni inapoi sa ii salvez :-) Desi, poate, intre timp mi-am cizelat intentiile un pic, sentimentul fundamental ca am eu nevoie sa vin inapoi si sa contribui cumva pentru Romania a ramas. Cred ca ma voi simti foarte implinita in viata daca voi putea sa ma intorc in Romania la un moment dat sa vad ce as putea face si sa imi incerc puterile. In mod ciudat, e uneori mai usor sa lucrez in Filipine, unde nu cunosc oamenii, decat in Romania, unde fiecare refuz din partea oamenilor sau rautate doare mai tare. Pentru viitorul apropiat incerc sa imi adun puterile, sa invat cat mai mult, sa capat experienta pentru marea incercare de a veni  acasa din nou. Mi-e tare dor, Romania e o tara superba care ma cheama si careia vreau sa ii daruiesc mult!

"Daca am ajuns pana aici pe drumul acesta mai putin batatorit cred ca am in mine ce trebuie ca sa reusesc si in continuare sa imi transform visurile in realitate!"

[[{"fid":"2339","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"210","width":"280","style":"float: left; margin: 2px;","alt":"Irina Toma si prietenii","title":"Irina Toma si prietenii","class":"media-element file-default"}}]]L.P Cum este viata la 26 de ani? Ai timp liber? Ca pare ca doar muncesti si inveti.. :-)

I.T.:Oo, nu trebuie sa isi faca nimeni griji ca toata dedicatia mea pentru proiecte sociale si munca sustinuta ma impiedica sa imi traiesc viata. In cazul meu, cu cat fac mai multe, cu cat cladesc si daruiesc mai mult, cu atat mai multa energie si fericire primesc inapoi si ma distrez mai bine. Amsterdam-ul si Utrechtul sunt doua orase care bubuie de viata, de evenimente, concerte, parcuri, muzee, festivaluri. In fiecare weekend sunt in alta parte, vizitand altceva si chiar o mare problema e ca in Olanda risti sa nu faci fata fara o agenda cu planificare a weekendurilor pe mai multe luni de zile. De cateva ori pe an plec si in vizite in Istanbul, in Franta. Weekendul trecut, de exemplu, am fost in Belgia pentru trekking si camping. Dupa cum demonstreaza poate si povestea mea, e foarte multa munca sa poti ajunge acolo unde iti doresti pornind de jos, dar odata ce ai ajuns acolo poti sa te bucuri de multe din placerile vietii.

"Cand am plecat le-am spus tuturor ca voi deveni presedinte si ca voi veni inapoi sa ii salvez." 

[[{"fid":"2340","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"201","width":"300","style":"float: left; margin: 2px;","alt":"Irina si familia ei","title":"Irina si familia ei","class":"media-element file-default"}}]]L.P. Cum accepta familia ta alegerea pe care ai facut-o? Ce ti-ai dori sa le transmiti familiei si celor dragi de aici, din tara?

I.T.:Cred ca mama are multe probleme in a justifica prietenilor de familie si rudelor alegerile pe care le-am facut eu. 

[[{"fid":"2338","view_mode":"default","type":"media","attributes":{"height":"300","width":"200","style":"float: right; margin: 2px;","alt":"Irina Toma","title":"Irina Toma","class":"media-element file-default"}}]]

Multi dintre cei care pleaca in strainatate se duc sa faca bani, cauta un job care sa le ofere stabilitate financiara, si chiar daca si eu, cumva, am reusit pe panta ONG-urilor, drumul meu are mai multe riscuri si lipsa de siguranta decat multe altele. In plus, ceea ce fac eu nu este foarte cunoscut in Romania, dar poate asta este ceea ce da si valoarea drumului meu: este cel mai putin batatorit dar este cel pe care il simt cel mai puternic in sufletul meu. Este o voce in mine care imi spune ca trebuie sa merg mai departe, fara frica, numai cu multa daruire, dorinta de a invata, speranta de a reusi si umilinta. Si a-mi urma aceasta voce este ceea ce ma face foarte fericita. Deci, daca ar fi un lucru pe care as vrea sa il transmit familiei si celor dragi din tara care isi fac griji pentru mine, ar fi sa aiba incredere, sa nu le fie frica – daca am ajuns pana aici pe drumul acesta mai putin batatorit cred ca am in mine ce trebuie ca sa reusesc si in continuare sa imi transform visurile in realitate!

Categorie

In prezent, sunt Online Content Manager al portalului LearningNetwork.ro. Trecutul nu... vezi profilul complet

Adaugă comentariu nou

Text simplu

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
  • Adresele Web și E-mail sunt transformate automat în legături.