John Bax: ''Gandeste la scara mare. Incepe cu ceva mic.''
''Been there, done that''. Una din sintagmele prin care John Bax se caracterizeaza. Si, nimic de spus. I se potriveste. Insa, cu fiecare noua ocazie de dialog, cred ca misiunea sa personala de a ajuta oamenii sa faca micile diferente care fac marea diferenta tinde sa ii devina caracteristica personala principala. Nu este usor sa gasesti oameni care cred cu neclintire, pana la fi suspectati de naivitate, ca majoritatea semenilor are intentii bune in tot ceea ce spune si face. Eu cred ca aceasta excede optimismul si devine tocmai acea vocatie care face marea diferenta. Asa, mica, cum poate parea ea.
De aceasta data, am abordat cu John tema ''calitatilor naturale'' care constitutie de altfel si unul dintre seminariile sale intr-o discutie care releva, inca o data, micile detalii ce devin in final acea diferenta care conteaza.
''...in cadrul multor intalniri din companii, discutia se axeaza pe ceea ce a mers prost si in gasirea cauzelor pentru a evita o situatie similara pe viitor. (...) Poarta-te normal. Si asa asta e suficient de nebunesc. (...) oamenii nu sunt atat de obisnuiti sa se gandeasca si sa vorbeasca despre ceea ce sunt cu adevarat buni.''
Learning Network: John, care sunt primele 5 calitati ale tale?
John Bax: Primele mele 5 calitati sunt: orientare catre actiune, persistenta, curaj, optimism, toleranta.
L.N.: In seminarul tau ''Core Qualities- Descoperă-ți calitățile naturale'', spui ca aproape nimeni nu poate oferi un raspuns rapid atunci cand este intrebat ce te-am intrebat eu inainte. Care este explicatia ta in aceasta privinta si, bineinteles, ce intentionezi sa faci pentru a schimba asta?
J.B.: ''Aproape nimeni'' este usor exagerat. ''Nu multi'' este mult mai potrivit cred eu. Exista cateva motive pentru care multi oameni au nevoie sa se gandeasca putin inainte sa poata raspunde la aceasta intrebare. In primul rand, cred ca este un obicei universal acela de a acorda mai multa atentie la ceea ce nu e bun, decat la ceea ce este bun. Poti vedea acest lucru in numeroase contexte si in multe situatii. De exemplu, in cadrul multor intalniri din companii, discutia se axeaza pe ceea ce a mers prost si in gasirea cauzelor pentru a evita o situatie similara pe viitor. Doar uneori poti fi martorul unei intalniri in care discutiile se concentreaza asupra a ceea ce a mers bine, asupra gasirii factorilor de succes care au condus la aceasta si pe elaborarea modului in care poti beneficia de acesti factori de succes in mai multe arii de munca. De asemenea, poti vedea aceasta tendinta si in casele noastre. Vine copilul de la scoala cu ultimele note, parintii iau de bune notele mari si cer explicatii pentru cele mici. In plus, concentrarea pe lucrurile la care esti bun nu reprezinta o practica obisnuita in multe culturi. Eu sunt olandez, spree exemplu, si in cultura olandeza exista o vorba: ''Poarta-te normal. Si asa asta e suficient de nebunesc.'' (”Act normal. That is crazy enough”.)
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, in multe tari, sistemul scolar inca se concentreaza integral pe transferul de cunostinte cu putin spatiu alocat dezvoltarii sociale si emotionale. Ca o concluzie, oamenii nu sunt atat de obisnuiti sa se gandeasca si sa vorbeasca despre acel lucru la care sunt cu adevarat buni.
Iar in legatura cu intrebarea referitoare la ceea ce am de gand sa fac in legatura cu asta, nu pot sa spun decat ca stiu ca singur nu pot sa fac vreo diferenta prea mare in ceea ce am spus mai sus. In calitatea mea de coach, trainer si speaker, folosesc fiecare ocazie pe care o am pentru a acorda atentie acestor aspecte si a face oamenii sa acorde si ei atentie de asemenea la ceea ce este bun. Iar calitatea mea de a fi optimist si perseverent ma ajuta mult sa fac asta :) !
Pentru a oferi un exemplu, in cateva companii cu care am lucrat au inaugurat ''runda de vesti bune'', ca deschidere a intalnirilor lor saptamanale sau lunare. Cred ca, in a face o diferenta, abordarea de tipul ''Gandeste la scara mare. Incepe cu ceva mic.'' functioneaza intotdeauna in ceea ce ma priveste.
L.N.: Ce inseamna ''Core Qualities''?
J.B.: ''Core Qualities'' se refera la calitatile naturale ale unei persoane. Acele calitati care sunt aproape de miezul, nucleul unei persoane. Calitati pe care o persoane le are de cand se stie. Si aici vreau sa fac o diferenta intre ''calitatile naturale'' si ''calitatile dobandite'' pe baza principiului natura vs. cultivare.
''...ne folosim aceste calitati, dar nu suntem constienti de ele. (...) Cu totii, in mod continuu, performam 3 roluri in paralel, la nivel personal, cat si profesional. (...) Vei vedea asta in munca mea, acasa sau pe terenul de tenis. Dimineata, la pranz si seara.''
L.N.: Acum, daca sunt calitati naturale, nu inseamna ca le am, le folosesc si ca nu am nicio problema in ceea ce le priveste? Sau nu? De ce ar trebui sa le descoperim si de ce nu putem sa descoperim ceva care, teoretic, este deja acolo si atat de usor de folosit?
J.B.: NU doar teoretic, dar si empiric vorbind, fiecare detine calitati naturale. Fara niciun dubiu. Cu totii, in mod continuu, performam 3 roluri in paralel, la nivel personal, cat si profesional. Peformam un rol functional (actionam), un rol ierarhic (conducem si suntem condusi in actiunile noastre) si un rol de caracter (avem o personalitate care ne hraneste modul in care actionam, conducem sau suntem condusi).
In modul in care actionam, in care conducem si suntem condusi, manifestam anumite trasaturi particulare si anumite modele in aproape orice context, orice situatie si orice moment. Atunci cand ne uitam mai atent la aceste modele, descoperim acele calitati care stau la baza si care hranesc aceste tipare comportamentale. Cel mai probabil, ele reprezinta propriile calitati naturale. In cazul meu, vei observa optimismul meu in orice context si in orice situatie in care vei fi alaturi de mine, lasand deoparte una din zilele sau momentele proaste pe care le mai am din cand in cand. Vei vedea asta in munca mea, acasa sau pe terenul de tenis. Dimineata, la pranz si seara.
Astfel, urmarind cele de mai sus, toti ne folosim aceste calitati, dar nu suntem constienti de ele. Iar motivul este acela ca ele ne sunt atat de...naturale. Ele sunt un fapt pentru noi. Nu le consideram speciale. Descoperirea lor, in acest caz insemnand sa devenim constienti de ele si sa nu le mai luam de bune, deschide o noua cale pentru intrebari de genul: ''imi folosesc suficient calitatile naturale la munca?''; ''ii fac pe colegii mei sa beneficieze suficient de acestea?''; ''in ce proiecte ele reprezinta adevarate valori adaugate?''
L.N.: Cum poate deveni cineva constient de propriile calitati naturale?
J.B.: Sunt cateva modalitati. Pe una am mentionat-o mai devreme. Gasirea de tipare comportamentale de-ale tale in aproape orice context, situatie in aproape orice moment. O alta cale este aceea de a-ti adresa urmatoarele intrebari cu rol de ghidare: ''ce apreciaza frecvent ceilalti la mine?''; ''ce din asta experimentez ca fiind obisnuit la mine?''; ''ce cer in continuu de la altii?''. O alta cale mai este aceea de a-ti adresa tie insuti/ insati si a le adresa acelora care te cunosc bine, fie din mediul personal, fie din cel profesional, urmatoarea intrebare: ''in ce ma consider/ considerati bun de cand ma stiu/ stiti?''. Si, bineinteles, combinarea acestor optiuni are o dupla sau tripla functie de verificare! :)
''...vei fi capabil sa descoperi in faze incipiente potentiale surse de conflict si de completare in relatiile tale de munca si personale cu cei din viata ta. (...) Putem folosi orice resursa pe care o detinem pentru a-i ajuta, dar si rani pe ceilalti. (...) majoritatea oamenilor are valori care o mentine pe drumul cel bun atunci cand este tentata sa intre in acea zona crepusculara dintre bine si rau.''
L.N.: Cum ma poate ajuta faptul ca sunt constient de propriile calitati naturale?
J.B.: In primul rand, prin a fi constient de ele, prin a le imbratisa si a nu permite nimanui si nimic sa le faca sa-si piarda stralucirea, te vei simti mai plin de energie. In al doilea rand, constientizarea lor iti va permite sa reflectezi si sa decizi cum sa optimizezi beneficiile lor atat pentru tine, cat si pentru ceilalti. In plus, vei fi capabil sa descoperi in faze incipiente potentiale surse de conflict si de completare in relatiile tale de munca si personale cu cei din viata ta. Imagineaza-ma pe mine, un optimist, nevoit sa muncesc cu o persoana foarte realista. Voi eticheta acea persoana drept pesimista? Si, oare, acea persoana ma va eticheta pe mine ca fiind un naiv? Iar daca asta se va intampla, ne va ajuta sa cooperam? Sau voi intelege ca, uneori, am nevoie sa echilibrez nivelul meu de optimism cu ceva doze de realism? Si, in cazul acesta, cine ar reprezenta modelul perfect pentru mine? Cred ca stii raspunsul. Asa cum cealalta persoana din exemplul meu va intelege ca nivelul sau de realism are nevoie uneori sa fie echilibrat de niste optimism. Si daca asta se intampla, catre cine crezi ca se va intaorce pentru a-i model in acest sens?
L.N.: Pot calitatile naturale sa reprezinte o arma cu doua taisuri? De ce si cum putem evita asta?
J.B.: Depinde de ceea ce intelegi prin ''dublu tais''. Daca intelegi ca le pot folosi sa ajut, dar si sa-i ranesc pe altii, atunci, am o filozofie simpla in acest sens. Putem folosi orice resursa pe care o detinem pentru a-i ajuta, dar si rani pe ceilalti. Cred cu tarie ca cei mai multi oameni in cele mai multe cazuri au intentii pozitive in legatura cu ceea ce spun sau fac. Si, de asemenea, mai cred ca majoritatea oamenilor are valori care o mentine pe drumul cel bun atunci cand este tentata sa intre in acea zona crepusculara dintre bine si rau.
Si, da, spre exemplu, modul meu de a fi orientat catre actiune poate oferi uneori oamenilor senzatia ca ii presez prea tare. Daca o simt in acest fel, isi datoreaza lor insisi sa raspunda la asta si sa imi ofere feedback-ul lor.
''...o capcana sau o eroare nu este echivalenta unei slabiciuni.''
L.N.: Care sunt efectele adverse ale folosirii calitatilor naturale?
J.B.: In mare parte, am raspuns la aceasta intrebare mai sus. Deoarece ele sunt atat de naturale pentru o persoana, aceasta le poate folosi excesiv in situatii specifice si cu persoane specifice. Asta se produce atunci cand intra in capcana propriilor calitati naturale, iar acest lucru poate crea frictiuni. Spre exemplu, combinatia dintre felul meu de a fi orientat catre actiune si perseverenta poate sa ma faca sa fiu perceput in anumite situatii ca fiind dominator, insistent si ii poate irita pe cei din jur. Nivelul meu de optimism poate conduce la luarea unor decizii, subestimand riscurile si construind prea mult pe incercari si erori.
L.N.: Vorbesti despre acceptarea propriilor slabiciuni. Ceva ce reprezinta pentru multi dintre noi o adevarata si problematica provocare. Cum poate ajuta in acest sens seminarul tau ''Quare Qualities- Descopera-ti calitatile naturale''?
J.B.: In primul rand, am o problema reala legata de cuvantul ''slabiciune'' in contextul ''Core Qualities''. In spiritul acestora, vorbim in special despre o calitate naturala consistenta. Si pot exista situatii accidentale sau individuale in care, folosindu-le prea mult, cadem in capcana. Dar o capcana sau o eroare nu este echivalenta unei slabiciuni. Este o situatie in care aceste calitati lucreaza impotriva ta. Nu o stare permanenta de slabiciune.
''...daca reusesti schitarea unui dublu cvadrant poti de asemenea vizualiza foarte usor si clar potentialele surse de conflict si de completare in cadrul echipelor. (...) incepe prin a-ti oferi un cadou si a-ti descoperi calitatile naturale.''
L.N.: Ne poti spune mai multe despre ce inseamna instrumentul ''Core Quadrant'' si cum acesta ne poate ajuta?
J.B.: Desi Core Quadrant este un instrument foarte usor de inteles si de explicat, totusi, explicatia lui completa ne-ar lua o ora. Asa ca ma voi rezuma la esenta. Core Quadrant reprezinta vizualizarea procesului prin care devii constient de propriile calitati naturale, de cum oamenii te eticheteaza atunci cand cazi in capcana folosirii lor excesive, ce provocare poti alege pentru a te concentra asupra ei pentru a-ti echilibra aceste calitati si pentru a evita sau corecta caderea in capcana. Si, in final, pentru a-ti descoperi alergia, aceasta insemnand ceea ce te poate determina sa cazi in capcana. Spre exemplu, in cazul meu, optimismul reprezinta calitatea naturala. Capcana este naivitatea. Provocarea mea este de a-mi dezvolta nivelul de realism. Dar, daca ma concentrez prea mult pe aceasta provocare, intru in zona de alergie. Aceasta este atunci cand realismul devine pentru mine pesimism si negativitate. Cele 4 elemente- calitatea naturala, capcana, provocarea si alergia- reprezinta cele patru colturi ale Core Quadrant. O reprezentare vizuala foarte simpla, clara si de impact a tot ceea ce am discutat pana acum.
Si daca reusesti schitarea unui dublu cvadrant poti de asemenea vizualiza foarte usor si clar potentialele surse de conflict si de completare in cadrul echipelor.
L.N.: La finalul acestui interviu, poti sa oferi cititorilor nostri ''o tema pentru acasa'' pentru dezvoltarea lor personala pe tema ''Core Qualities''?
J.B.: Acum chiar ca provoci profesorul din mine :) As spune asa: incepe prin a-ti oferi un cadou si a-ti descoperi calitatile naturale. Scrie-le pe ceva pe care te uiti zilnic. Uita-te la ele des, inchide ochii si vizualizeaza momentele din viata ta in care le-ai folosit in asa fel incat ti-au adus tie si celorlalti ceva bun. Procesul de internalizare a acestor calitati si imbratisarea lor drept ceva special constituie cel mai important pas. Calitatea tuturor celorlalti pasi viitori depinde de el!
