Manager şi coach: cum menţii activitatea în rândul angajaţilor

Într-un interviu de acum câţiva ani, la întrebarea ‘’Care este diferenţa dintre un lider şi un coach?”, Timothy Gallwey mi-a răspuns “Nu ştiu să existe vreo diferenţă între lider şi coach”. Cu toţii ştim că existe diferenţe între lider şi manager, aşadar, pe cale de consecinţă, între manager şi coach trebuie să existe deosebiri, dar şi asemănări, aşa cum orice manager trebuie să aibă (şi) calităţi de lider.

În concepţia lui Henri Fayol, întemeietor recunoscut al managementului modern, unul dintre cele cinci* elemente ce definesc managementul apare exprimat astfel: "Conducere: menţinerea activităţii în rândul personalului." (în volumul  Managementul organizaţiilor, editura CODECS.) Textul original, în franceză, sună un pic altfel: "Commander: c’est-à-dire faire fonctionner le personnel". Ca şi cel în engleză: "Command: Managers need to implement the plan. They must have an understanding of the strengths and weaknesses of their personnel." Interesant că, varianta în română, cu derapajul ei lingvistic, propune un pârleaz (ca să traduc neaoş "short-cut") de mare folos: când conduci (bine), oamenii fac mereu (menţin) activitatea (anume) care îi e necesară organizaţiei pentru a-şi îndeplini misiunea şi a-şi urma viziunea - pe scurt, a conduce înseamnă a duce (a face să meargă) pe cine, ce, cum, unde trebuie.

În contextual dezvoltării tehnologiilor informaţiei şi apariţiei acelui ‘’the knowledge worker’’, cum a numit Peter Drucker noul tip de ‘’muncitor’’, teoriile manageriale mai recente au mutat accentul pe relaţia cu oamenii – pe cine, cum - pentru creşterea eficacităţii manageriale. Inteligenţa emoţională, disciplina dezvoltată de Daniel Goleman, precum şi descoperirile din neuroştiinţe, arată justeţea unei astfel de orientări şi impulsionează schimbarea în practica actului managerial.

Iată ce spune Clayton Cristenssen**, numărul 1 în Top 50 Business Thinkers of the world, 2013: “Managementul este cea mai nobilă profesie dacă este practicată cum trebuie. Nicio altă ocupaţie nu oferă atât de multe căi de a-i ajuta pe alţii să înveţe şi să crească, să îşi asume responsabilitatea şi să se bucure de recunoaştere pentru rezultatele obţinute, să contribuie la succesul unei echipe.” (din articolul  10 Must Reads on Managing Yourself, Harvard Business Review)

Learn, Grow, Responsibility, Enjoying, Success (read ‘Performance’) – sunt cel mai des întâlnite cuvinte în orice text valabil despre coaching. Conform John Whitmore, a cărui lucrare Coaching for Performance, este cea mai vândută carte de coaching din lume, coaching înseamnă: “descătuşarea potenţialului unei persoane pentru a-şi mări performanţa”. Este chiar ceea ce îşi doreşte orice manager.

Un manager nu lucrează singur, ca urmare eficacitatea proceselor de întâlniri/şedinţe şi delegare, precum şi de evaluare şi feedback este esenţială în succesul activităţii pe care o gestionează. Aşa numita co-creare a prezenţei în sesiunea de coaching este esenţială în management: nu poţi lucra cu angajaţi.. absenţi, în aceeaşi măsură în care nu poţi  lucra fiind tu însuţi, ca manager, “absent”. Desigur, nu este vorba de absenţa fizică – e vorba de a nu fi cu totul prezent în situaţia de muncă pe care o ai de administrat, ca manager.

Iată câteva aspecte în care efectul managementului se potenţează prin folosirea coaching-ului:

• Interacţiune cu angajaţii: respect şi interes pentru identitatea*** lor; feedback observaţional şi feed forward; autenticitatea prezenţei în orice situaţie;
• Climat organizaţional: învăţarea - proces continuu, beneficii profesionale şi personale; întâlnirile organizate după modelul supervizării în coaching; deprinderea responsabilităţii şi a creativităţii în activitatea curentă; lipsa criticii la adresa persoanei/nonjudgemental attitude, recunoaşterea şi celebrarea oricărei izbânzi; siguranţă psihologică şi încredere;
• Obiectivele: motivarea liber asumată prin similaritatea valorilor organizaţiei cu cele personale, prin clarificarea măsurii în care viziunea organizaţiei se regăseşte în sensul pe care oamenii îl dau propriei lor vieţi; clarificarea obiectivelor de performanţă;
• Problemele şi soluţiile: încurajarea deprinderii de a clarifica şi a explora/critical thinking, cultivarea încrederii în capacitatea de a genera perspective noi/challenge frame of reference, de a evalua şi de a alege responsabil, folosind toate resursele personale/self-reflective attitude, inovare, responsabilitate şi determinare; deprindere de a genera plan de acţiune, de a stabili indicatori de măsurare a progresului pentru atingerea scopului.

Solitaire ou solidaire? E întrebare cu care se încheie o celebră povestire a lui Albert Camus. Poate avem tentaţia să spunem la ce foloseşte informaţia aceasta în contextual unui articol despre muncă. Ei bine, tehnologiile şi social media au făcut să apară la locul de muncă aşa-numitul efect Goldilocks: oamenilor nu le va veni să zică “ne-am săturat unul de altul” numai şi numai dacă distanţa dintre ei poate fi controlată de fiecare.****. Cu alte cuvinte, oamenii practică – şi doresc să practice! – responsabilitatea faţă de viaţa lor, personală şi profesională. Coaching-ul poate fi o astfel de tehnică de comunicare organizaţională care permite acest lucru, favorizând performanţa, atât ca individ, cât şi ca firmă, prin încredere, respect şi determinare..

*Iata cele cinci elemente ale managementului aşa cum au fost formulate în franceză de Fayol, acum  un secol. “Administrer, c’est prévoir, organiser, commander, coordonner et contrôler.:                                                                                               Prévoir ; c’est-à-dire scruter l’avenir et dresser le programme d’action ;                                                                            Organiser ; c’est-à-dire constituer le double organisme, matériel et social, de l’entreprise ;                                              Commander ; c’est-à-dire faire fonctionner le personnel ;                                                                                         Coordonner ; c’est-à-dire relier, unir, harmoniser tous les actes et tous les efforts ;                                                         Contrôler ; c’est-à-dire veiller à ce que tout se passe conformément aux règles établies et aux ordres donnés. “

**Conferinţa lui Clayton  Christensen, Said Business School: la https://www.youtube.com/watch?v=Ei57yFEljrI

***Aici, cuvântul ‚’identitate” are înţelesul contextual din următoarea frază, aparţinând Gallup Organization:” Convergenta celor doua forte –interesul companiilor pentru valoare si interesul oamenilor pentru identitate – va schimba peisajul organizational pentru totdeauna.”

**** Conferinţa TED: Sherry Turkle, profesor MIT:  http://www.ted.com/talks/sherry_turkle_alone_together