Mediul organizațional sub egida liderului marcant

Cartea mea, „Leadership-ul de bază: învață să conduci cu inteligență emoțională” (Primal Leadership: Learning to Lead with Emotional Intelligence) – ai cărei co-autori sunt  Richard Boyatzis și Annie McKee – susține că liderii marcanți, aceia care prezintă abilități de inteligență emoțională și socială, sunt mai capabili să relaționeze cu alți indivizi și astfel pot conduce eficient. La momentul la care am scris cartea nu existau studii pe care să le putem cita, dar acum încep să se strângă informații pe această temă. 

Un studiu recent arată că asistentele medicale care treceau prin stresul intens creat de disponibilizări în masă în urma tăierilor de buget din sistemul medical resimțeau mai puțin efectele când erau conduse de un lider marcant și se intensificau atunci când liderul nu era unul cu care puteau rezona. Liderii marcanți pot, de exemplu, să asculte îngrijorările angajaților lor și să răspundă cu empatie și cu susținere, o abilitate crucială în perioade de criză. În general, liderii marcanți creează medii de lucru pozitive, în timp ce alții nu reușesc să se sincronizeze și pierd contactul cu ceea ce fac, dand nastere la haos. 

Studiul măsoară impactul a patru stiluri rezonante asupra asistentelor, descrise în cartea menționată mai sus: cel vizionar, cel antrenorial, cel afiliant, și cel democratic - și două stiluri disonante: cel ce impune ritmul și cel autoritar. Toate asistentele au simțit presiunea disponibilizărilor și a faptului că nu mai puteau să le ofere pacienților îngrijirea pe care ele o considerau necesară. Dar numărul asistentelor care au raportat acest lucru a fost de trei ori mai mare când ele erau conduse de un lider disonant, iar numărul acelora care s-au plâns de epuizare emoțională a fost de patru ori mai mare.  

Asistentele cu lideri marcanți au raportat o îmbunătățire a sănătății lor emoționale, în timp ce acelea conduse de un lider disonant au remarcat un declin în această privință. Bineînțeles că liderul nu poate fi un surogat pentru salarii și un număr de angajați adecvat – efectul negativ total pe care tăierile de buget le-au avut asupra moralului asistentelor și a îngrijirii pacienților este menționat în studiu. Studiul scoate în evidență diferența crucială pe care o poate face inteligența socială și cea emoțională în lideri, cu precădere pe timp de criză sau în locuri de muncă cu nivel ridicat de stres.  

În capitolul 18 al cărții mele „Inteligența Socială” (Social Intelligence) discut în detaliu motivele pentru care un lider care își susține angajații este esențial pentru a preveni epuizarea în domenii cum ar fi cel medical unde angajații trebuie să empatizeze cu pacienții și să-i trateze. Studiul a arătat că asistentele care dădeau semne de epuizare emoțională au avut la rândul lor mai multe probleme de ordin fizic pe fondul stresului și un număr mai ridicat de pacienți tratați inadecvat; sănătatea lor emoțională și satisfacția la locul de muncă s-au prăbușit. Dacă aș fi văzut acest studiu pe când scriam cartea l-aș fi citat cu siguranță.      

Studiul realizat de o echipă de la Universitatea din Alberta, Edmonton, Canada a fost publicat în jurnalul „Cercetare în Asistența Medicală” (Nursing Research) [Ianuarie/Februarie 2005].