MOOC – O NOUĂ FAȚĂ A EDUCAȚIEI
Experții atrag atenția că sistemul educațional este pe cale de a cunoaște schimbări dramatice datorită evoluției galopante a internetului și a tehnologiilor de streaming video care permit un nivel de interactivitate sofisticat. Această revoluție educațională născută pe tărâm virtual poartă un nume: MOOC.
MOOC reprezintă abrevierea sintagmei Massive Open Online Courses, pe românește "cursuri online deschise maselor". Salutate ca ultimă tendință în materie de educație, MOOC le oferă studenților posibilitatea de a învăța de la unii dintre cei mai buni profesori de la universități de renume din întreaga lume.
Desigur, învățarea online nu este nicidecum un fenomen nou - cursuri universitare și programe de educație generale online au existat încă de la începuturile internetului. Trăsătura distinctă a MOOC stă însă în dimensiunea și aria de funcționare a acestora. Pornită în 2008, inițiativa câștigă repede popularitate odată cu lansarea, pe 17 iulie 2011, a cursului online "Introducere în Inteligența Artificială ", susținut de doi profesori ai Universității Stanford din SUA: Sebastian Thrun și Peter Norvig. Un număr impresionant de cursanți a răspuns acestei invitații – peste 160 000 de studenți din 190 de țări – și astfel, un nou mod de predare și de învățare a a intrat în conștiința colectivă. În 2012, supranumit "anul MOOC", își fac apariția pe scenă o serie de site-uri care oferă resurse educaționale deschise maselor:
- Udacity – companie cu profit fondată de către cei doi profesori de la Stanford menționați mai sus , se autodefinește ca "universitate digitală care are ca misiune democratizarea educației"
- Coursera – un proiect marca Stanford, de asemenea, "antreprenoriat social partener al universităților de top din lume"
- edX – un venture non-profit înființat de Harvard și MIT
- Futurelearn - o platformă din Regatul Unit, de data aceasta, prima inițiativă MOOC din afara Americii de Nord
În decurs de numai câțiva ani, sute de cursuri online deschise maselor, într-o varietate de discipline, au fost urmate de aproximativ 10 milioane de studenți din întreaga lume. 52,9 % dintre aceștia provin din țări non-anglofone. Așadar, ce anume îi atrage pe oameni la acest nou tip de experiență educațională?
Caracteristici și beneficii MOOC
• Gratuitate (în cele mai multe cazuri). Unul dintre factorii esențiali care au stat la baza creării cursurilor de tip MOOC a fost conștientizarea faptului că mulți aspiranți la statutul de student nu au șansa de a beneficia de cursurile unui colegiu sau universități din rațiuni financiare. Pentru a participa la un MOOC, nu este nevoie decât de un computer și o conexiune internet.
• Absența condițiilor formale de admitere. Nu există limită de vârstă și nu este necesară vreo calificare formală pentru a vă înscrie la un astfel de curs. O șansă deosebită pentru profesioniștii implicați în câmpul muncii, precum și pentru seniori de a-și îmbogăți CV-urile cu noi competențe.
• Flexibilitate. Cursurile online se încadrează facil într-un program de lucru aglomerat. Puteți studia oricând aveți disponibilitate, oriunde v-ați afla și respectându-vă propriul ritm.
• Cooperare. Un curs MOOC aduce laolaltă studenți din întreaga lume, oferindu-le oportunitatea de a face schimb de idei și soluții prin intermediul panourilor de mesaje și al forumurilor. MOOC pun accent pe colaborare mai degrabă decât pe rivalitate.
• Calitate. Cursurile sunt predate de elita profesorală a unor universități de renume precum Stanford, Harvard sau MIT. În plus, durata relative scurtă a unui curs (cel mult o oră) îi obligă pe profesori să își structureze mai bine prelegerea și să prezinte materiale clare, concise și convingătoare.
Principalele neajunsuri ale MOOC
Cum era de așteptat însă, pentru că ne aflăm pe un tărâm virtual, cursurile de tip MOOC stârnesc nu numai admirație, ci și controverse:
• Lipsa acreditării. Ce puțin deocamdată, furnizorii de MOOC nu acordă puncte de credit, ci numai un atestat sau un certificat de absolvire. Din ce în ce mai multe instituții contemplează însă schimbări în acest sens pentru viitor.
• Suprapopularea. Raportul uriaș student-profesor face imposibilă facilitarea unei conversații relevante și atenția nedivizată a profesorului pentru fiecare student în parte.
• Rata scăzută de absolvire. Potrivit statisticilor, doar 10% dintre participanții la un MOOC reușesc să finalizeze demersul. Înscrierea e floarea la ureche, păstrarea motivației este cu totul altă poveste. 40% dintre studenți declară că s-au înscris la curs din curiozitate față de un anumit subiect. Din moment ce nu există credite și nici o pierdere financiară asociată, motivația este mai greu de susținut.
• Sistem de notare failibil. A împărți note la zeci de mii de oameni constituie, fără îndoială, o provocare serioasă. Iar un software de notare automată nu este capabil să discearnă aspectele mai subtile ale unui eseu, de exemplu.
• Absența unei interacțiuni umane reale. J. Burgard, profesor de germană la Harvard declara, într-un interviu acordat New Yorker: "pentru mine, educația universitară, în general, înseamnă o sală de curs cu profesor și studenți, de preferință cât mai puțini studenți, pentru a avea parte de o interacțiune reală și pentru a putea cerceta în profunzime un subiect complex – o imagine dificilă, un text fascinant sau orice altceva. Aici e toată frumusețea. Există un tip de chimie pe care pur și simplu nu îl poți reproduce online."
MOOC – sfârșitul universităților?
Ei bine, cel puțin aceasta este părerea câtorva experți. Clayton Christensen, profesor la Harvard Business School și autor al bestsellerului "The Innovative University", prezice că în 14 ani jumătate dintre universități vor da faliment. De asemenea, Sebastian Thrun, fondatorul Udacity, estimează că în 50 de ani planeta noastră va mai avea doar zece universități. Viziune științifico-fantastică sau viitor cu înalt grad de probabilitate? Vom trăi și vom vedea. Între timp, nu ne rămâne decât să profităm din plin de ceea ce au de oferit platformele MOOC. Bunul simț ne spune că scopul virtualului nu este acela de a înlocui realitatea, ci de a o completa și a o sprijini.