Training: Cum te asiguri că mai „ajungi” la cursanții tăi ?
In prezent, cursantii sunt in mod constant bombardati cu informatii.
Acestia primesc, formal si informal, tone de sfaturi, recomandari si reguli stricte in vederea cresterii performantei la locul de munca. Creierul are o capacitate remarcabila de a face fata acestui gen de supraincarcare, pentru ca filtreaza cele mai multe informatii. De fapt, cea mai mare parte a informatiilor pe care le “invatam”, nu se sedimenteaza din primul moment.
Indiferent de cat de bine este construit programul de training, s-ar putea sa nu “ajungi” la cursantii tai. Asta e vestea proasta. Vestea buna este ca sunt metode prin care sa te asiguri ca acestia iti vor recepta mesajul.
Filtrul creierului
Creierul ne este invadat de prea multe informatii inca cu mult inaintea motoarelor de cautare, dispozitivelor mobile si al retelelor sociale. In acest context, el a evoluat pentru a decide in mod selectiv ce sa-si aminteasca si ce sa ignore.
Gandeste-te la memoria ta ca la un inbox supraincarcat, iar la acest proces ca la un filtru impotriva “spam”-urilor pentru creier. Coplesit de un flux constant de mesaje, acest filtru clasifica aproape in intregime informatiile pe care le primeste drept “junk” si le sterge instant. Doar mesajele importante ajung in interior.
Creierul ia aceste decizii in zecimi de secunda, de nenumarate ori pe parcursul zilei. Asadar, cum determina el ce tip de informatii vor trece de filtru?
Trecand dincolo de filtre
De multe ori creierul uman functioneaza la fel ca un filtru spam, avand un sistem complex de departajare a continutului de valoare de cel nesemnificativ. Psihologii denumesc acest proces “decodare cu sens”. La fel cum un filtru antispam decide ce ajunge in inbox pe baza anumitor criterii (de exemplu daca un email este trimis de catre cineva din lista de contacte), creierul foloseste indicii de atentionare daca un mesaj este important si merita retinut.
Cercetatorii studiaza inca aceste semnale, insa deja au identificat anumite trasaturi care par sa fie puternic legate de memorie si decodare. Daca reusesti sa le incluzi in continutul unui training, cel mai probabil acesta va ajunge in memoria cursantilor.
Invatarea intr-un context social. Creierul prioritizeaza informatiile primite intr-un context social, in special atunci cand continutul acestora este considerat relevant. Folosirea unor elemente sociale intr-un training (dezbateri de grup, role-play-uri, exercitii in echipa cu oameni de acelasi nivel) va atentiona creierul de faptul ca acel continut este valoros. Omul este o fiinta sociala, iar exploatarea acestei trasaturi va contribui la succesul trainingului.
Invatare activa. Creierul nostru reactioneaza mult mai bine la invatarea activa, fata de stilul de “predare” clasic, pasiv. Activitatile practice, “hands on” reprezinta scurtaturi catre o memorare mai buna. Spre exemplu, implica-i pe participanti in simularea unei situatii concrete, in loc sa le ceri sa memoreze pasii, intr-un proces.
Conectarea la informatia cunoscuta. Creierul apreciaza continutul care se leaga deja cu amintirile personale ca fiind mult mai important. Asadar, conecteaza informatia noua cu concepte deja existente pentru a trece de acest filtru. Pentru a realiza conexiunea, prezinta noile concepte folosind termeni familiari si leaga informatia noua de idei bine-cunoscute. Construieste folosind baza conceptuala a participantilor, comparand noile concepte cu experientele lor anterioare.
Repetitia. Repetitia informatiei in mod regulat ajuta in mod esential la imprimarea sa in memorie. Iata de ce e usor sa iti amintesti o noua parola sau sa iti amintesti in mod obsesiv o melodie. Daca o anumita informatie apare in mod repetat, filtrul creierului o considera relevanta si ii permite sa intre.
Valorifica puterea repetitiei readucand in atentia participantilor si intarind asimilarea anumitor concepte cheie, pe parcursul mai multor sesiuni de training consecutive
Nu uita, filtrarea informatiei este continua. Ia in considerare includerea acestor semnale in designul training-ului si vei avea mai putine sanse ca informatia importanta sa ajunga in folderul de “junk”
Articol realizat de Dave Clemens si aparut in www.trainingindustry.com.