Trainingul - o pierdere de vreme?
In sensul cel mai larg al termenului trainingul presupune oferirea si acumularea de informatie astfel incat aceasta sa permita cuiva sa duca la indeplinire o sarcina mai bine (daca este ceva ce face deja) sau sa invete, pur si simplu, sa faca acest lucru (daca este vorba de ceva nou). Cu toate acestea trainingul este vazut adesea ca un extra cost.
Tocmai de aceea, atunci cand o afacere are probleme, bugetul pentru dezvoltare si formare profesionala este primul taiat de pe lista.
Este limpede ca dezvoltarea oamenilor din echipe presupune costuri de timp si bani. Pe de alta parte insa exisa riscul ca, nefacand acest lucru, pierderea sa fie si mai mare. Investitia de timp pentru a arata fiecarui angajat ce este de facut poate fi scutita prin cursuri care sa satisfaca nevoile de invatare mai rapid, mai organizat, in mai putin timp.
Unele organizatii opun rezistenta la ideea de a oferi traininguri care costa. Pe de alta parte chiar si in companiile mari riscul ca oamenii sa plece dupa ce au participat cu succes la un training de calitate este real. O alta provocare este aceea ca, dupa ce angajatii s-au instruit pana la un nivel de baza, ei pot tinde sa devina rezistenti la invatare, ramanand la un nivel minimal.
De aceea adesea responsabilitatea de a determina cum si cand si cat au nevoie angajatii de training revine chiar angajatorului. Este binevenit in acest sens ca acesta sa ia contact direct (prin discutii unu la unu, intalniri mai informale de grup, sedinte) cu oamenii din organizatie si sa afle de la ei care sunt nevoile lor de dezvoltare.
Daca acest lucru nu se intampla, poate interveni o problema. Angajatii pot sa nu vada adesea un beneficiu real in urma unei experiente de training pentru ca... nu se asteapta la acest lucru. Poate fi usor sa oferi ca angajator un training doar de dragul de a bifa aceasta activitate. Organizatia isi indeplineste obligatia de investitie in formare continua si dezvoltare si angajatul se duce la training.
Din pacate insa acest lucru poate duce la abuzuri, in sensul ca membrii organizatiei ajung sa mearga la cursuri care nu li se potrivesc, de care nu au nevoie, din care nu vor beneficia nici ei nici compania. Pot fi cazuri in care, spre exemplu, o organizatie isi trimite angajatii la un training doar pentru ca... e pe gratis.
Acesta este miezul problemei: este nevoie de trainingul potrivit, relevant, util. Este important ca organizatia sa determine daca un curs sau altul chiar reprezinta alegerea potrivita. Pana la urma oamenii pot invata si acumula cunostinte si in alte moduri. Unele dintre acestea nu presupun neaparat nevoia unui curs formal de training.
Cu toate acestea ceea ce organizatiile trec uneori cu vederea este potentialul. Este corect sa spui ca nu e usor sa cuantifici expertiza unui angajat prin raport la un trainer profesionist. Acest lucru nu inseamna, cu toate acestea, ca acea expertiza este mai putin valabila.
Este posibil sa fie oameni care au deja cunostintele necesare si au trecut printr-un proces de training relevant. Asa ca de ce sa nu ii folosim pentru folosul angajatilor?
(Traducere si adaptare de Irina-Gabriela Buda dupa http://thetrainingworld.com/articles/wasteofmoney.htm)