Ghid (dez)orientativ: Cum ajungi un sef detestat...

Am primit azi de la “sefa” cred ca o tema de vacanta. Sau eu cel putin asa o privesc.

Sa ajungi un sef detestat este destul de usor, pentru marea majoritate a oamenilor. Sau poate ca “oameni” nu este tocmai termenul potrivit. Sa le zicem "personajelor ce au ajuns in functii inalte" sau, mai rau, "sunt patroni de afaceri".

Ce fel de afaceri? Pai, din astea de Romania. O crasma, un magazin, hai fie 3-4 magazine… pot fi si sute, e tot aia. Un hotel, o fabricuta de ceva…un lohn…o mezelarie sau chiar ceva mai serios in agricultura.

O diferenta clara o vezi prin faptul ca la stat este altfel decat la privat.

Seful de la stat este detestat pentru ca:

• O pune pe secretara sa se ocupe si de casa lui nu doar de serviciul lui. Idem pentru sofer, caci soferul si secretara sunt, inca, in “bagajul” oricarui nomenclaturist si de azi si de ieri.
• Nu se cumpara nimic fara stirea lui – de la hartie igienica pina la masini. El stie tot si nu misca nimeni nimic, niciun pai, fara sa-si dea el acordul.
• Ii trateaza pe toti ca pe prosti, incompetenti si se si plinge de angajatii sai la toata lumea.
• Isi aduce “acoliti” in functii si este mai mult decat servil fata de cel sau cei care l-a/au pus in functie. Astfel ca, si daca el nu a apucat sa-si aduca nicio ruda inca, in institutie, cu siguranta ca seful lui o va face. Aici ierarhiile nu se termina niciodata. Termenul de “mai sus” isi pierde semnificatia, pentru ca niciodata nu este destul de sus. Oricat de “sus” ai fi, mai exista un “sus” mai sus de tine.
• Nu manifesta  niciun fel de responsabilitate. Pana semneaza el, mai pune inca 20 sa semneze si el in continuare nu are habar ce anume semneaza. Dar, oricum, este “acoperit”, in caz de ceva.
• Nu are opinii cand trebuie sa se decida asupra unor programe-proiecte pe termen lung sau de importanta semnificativa.  El are opinii ferme numai cand vine vorba de filme, bauturi si femei. Pardon si fotbal si politica, cum altfel!? De asemenea, mai manifesta oarece opinii despre cine e prost si cine destept  in institutie. Desteptii sunt “ai lui”sau ai sefului. Restul nu conteaza.
• Tot timpul este extrem de ocupat cu o gramada de maruntisuri de care “numai el se poate ocupa”, el fiind singurul pregatit si autorizat sa ocupe de aceste “informatii foarte sensibile” (ca de exemplu cum se mai duc 10 milioane de Ron la partid sau la cine trebuie).
• Nu are curajul sa-i spuna sefului sau ca bate campii atunci cand chiar o face si il lasa pe acesta sa-I “siluiasca” sau sa-I batjocoreasca subalternii.
• Nu stie nici sa fure ca lumea. Aia de stiu, se bucura de admiratia subalternilor de obicei.  Au si de ce. Sunt, inca, in libertate!

Cum este la privat?

La privat este putin diferit, dar nu foarte mult. Daca imi urmati sfaturile nu va dura mult pana cand veti intra in top-ul celor mai huliti CEO sau patroni.

• Suspecteaza-i pe toti ca te fura pentru ca, nu-i asa, toti sunt hoti, mai putin tu- pentru ca tu nu furi decat de la stat si cate ceva de la angajati. Dar astia sunt “ai tai”, oricum, asa ca nu se pune.  De fapt, managerial vorbind, iti zic eu, tu nu furi! Tu iti optimizezi costurile!
• Critica excesiv mai pe toata lumea. Sigur, nu pe cumnata-ta si pe soacra-ta. In rest…numai de bine.
• Nu te preocupa de invatarea angajatilor tai. Astia toti ar trebui sa se nasca gata invatati sau, oricum, sa invete unde 'or stii, dar pe banii tai.
• Nu este nevoie sa sprijini vreun angajat cu o vorba buna sau cu vreo lauda sincera pentru un lucru bine facut. 
• Da-le in sila, ca pe pomana, cand au nevoie de un mic ajutor al tau, un avans la salariu inainte de termen sau din luna viitoare. Este grozav daca poti sa si spui “Na, ma neispravitule ca nu te mai saturi de bani!” Succesul este maxim!
• Nu lasa pe nimeni sa te contrazica in sedinte! Daca poti sa si tipi, macar nitel, la ei este grozav. Fii incruntat tot timpul si da-te preocupat mereu.
• Ocupa-te de toate detaliile nesemnificative, de la unde se pune hartia igienica in depozit si pana la unde spala soferul masina ta si altele. Pontajul e gata, cine intarzie, cat si unde. Lista fleacurilor cu care se dau extrem de ocupati sefii tot timpul este nesfarsita, asa ca nu ma incumet sa merg mai departe.
• Nu le evalua performanta si plateste-i pe toti la fel. Se vor bucura foarte tare! Mai ales aia mai harnici din fire si mai responsabili.
• Ameninta-i mereu ca ii dai afara pentru ca oricum sunt la poarta ta inca 100 care le vaneaza job-ul!
• Tine-i pe toti cat mai mult peste program din cauza ca tu nu esti in stare sa-ti faci treaba la timp sau te ocupi de ceea ce nu ar trebui sau nu este de nivelul tau.
• Nu le da concediu cand iti cer ei. Daca vor vara, tu da-le iarna. Sau toamna tarziu ca este si mai bine. Pe noroi distractia este si mai mare!

Dragilor, acestea au sfaturile mele cele mai usor de indentificat de catre mine. O parte, le-am facut si eu, nu multe ce-i drept, dar am facut.

Pe de alta parte, a conduce o firma sau o afacere nu este concurs de popularitate. Dar nici sa fii tiran nu este sanatos.

Iar daca vrei pe cineva loial, stiti cum se spune: “Ia-ti un caine!” Cu toate acestea sunt si angajati care ar face orice caine sa moara de invidie! :-)

Fiti seful cel mai bun care puteti voi sa fiti si, cand nu mai puteti, veti avea timp sa va uitati in urma si sa vedeti ce fel de sef ati fost. Sau puteti sa-i intrebati pe angajati, daca aveti curaj!